Fermierul

Monsieur Bischop m�soar� aproape doi metri �n�l�ime, c�nt�re�te peste o sut� treizeci de kilograme �i are bra�ele masive, ca ale m�nc�torului de spanac din filmele cu desene animate. �ntreaga sa f�ptur� te duce cu g�ndul mai cur�nd la halterofili dec�t la ��rani, mai ales dac� �l compari cu semenii lui de la noi, cei mai mul�i ni�te b�tr�nei �ncovoia�i de greut��ile unei vie�i aspre, cu fa�a ��n�uit� de v�nturile at�tor anotimpuri �i cu m�inile de culoarea p�m�ntului.
Un str�mo� al s�u a venit din Olanda cea cu p�m�ntul smuls din ocean, dar �i acela prea pu�in, �n Fran�a, unde, dup� 1789, terenul agricol se g�sea din abunden��. Ca la noi acum. Urma�ii olandezului au devenit cet��eni ai noii patrii, asimila�i definitiv �ntr-o �ar� unde nu exist� oficial etnii, ci doar cet��enia francez�. Punct.
Cl�direa principal� a fermei domnului Bischop, aflat� �n plin c�mp, departe de orice localitate, dateaz� din vremuri str�vechi, �n secolul al �aisprezecelea ad�postind un lazaret de lepro�i. Pe dinafar�, nimic spectaculos, dec�t propor�iile, mult mai mari fa�� de cele ale unei locuin�e tipice de fermier din p�r�ile Burgundiei. Pe dinl�untru se p�streaz� neschimbate toate tr�s�turile arhitecturii medievale, c�minele uria�e din piatr� masiv� �i tavanele joase, durate din lemn �i sprijinite pe grinzi uria�e, afumate �i lustruite de-a lungul mai multor veacuri. �n c�teva �nc�peri se p�streaz�, ca �ntr-un muzeu sui-generis, mobilele vechi, din stejar sculptat, �n rest interioarele fiind dotate cu tot ce modernitatea poate face via�a familiei mai comod�.
Fermier bogat �i umblat prin lume, cu mintea deschis� spre nou, domnul Bischop a aterizat, curios, dar �i cu planuri mari, acum zece ani �n B�r�gan, unde a �ntemeiat urgent o exploatare modern� pe vreo mie de pogoane, condus� acum cu m�n� de o�el (cu sau f�r� m�nu�� de catifea) de o rom�ncu�� care folose�te tehnologia vesteuropean� �i for�a de munc� local�. Patronul vine �n Rom�nia de c�teva ori pe an �i de fiecare dat� st� la noi c�te dou�-trei s�pt�m�ni, dup� cum cer interesele fermei. Cu toate capriciile vremii, cu toate contrele �i ciud��eniile birocra�iei �i finan�elor, �n haosul deplin din reforma noastr� agrar�, ferma domnului Bischop reu�e�te s� supravie�uiasc� datorit� abilit��ii rom�ncei care o conduce
Socotind cďż˝ ďż˝n at��ia ani a avut vreme sďż˝ ďż˝nveďż˝e cďż˝t de cďż˝t romďż˝neďż˝te, l-am ďż˝ntrebat ďż˝n limba noastrďż˝ pe fermierul francez dacďż˝ ďż˝i cďż˝t de bine ne ďż˝nďż˝elege. Mi-a rďż˝spuns cu un zďż˝mbet politicos ďż˝i cu o ridicare din umeri: nu pricepuse ďż˝ntrebarea. Am reluat-o ďż˝n limba lui, adďż˝ugďż˝nd cďż˝teva cuvinte cu privire la mirarea mea pricinuitďż˝ de aceastďż˝ bizarďż˝ situaďż˝ie. Omul a rďż˝s copios ďż˝i mi-a rďż˝spuns, evident, ďż˝n francezďż˝, singura limbďż˝ pe care o cunoaďż˝te, cďż˝ noi, romďż˝nii, sďż˝ntem vinovaďż˝i. Muncitorii de la ferma lui din Bďż˝rďż˝gďż˝n, ��ranii romďż˝ni adicďż˝, vorbesc cu toďż˝ii, mai mult sau mai puďż˝in gramatical, limba lui Voltaire, aďż˝a cďż˝… eu asta aveam deocamdatďż˝ de spus: cďż˝ stďż˝m pe gďż˝in�� ďż˝n bďż˝tďż˝turďż˝, cďż˝ arďż˝m ca pe vremea Bďż˝dicďż˝i Traian, cďż˝ nu avem cam nimic din ceea ce are satul modern european, dar sďż˝ntem mai catolici decďż˝t papa: vorbim cu toďż˝ii limbi strďż˝ine, aďż˝a, de-ai naibei, sďż˝c!!!