CABANA LUI CEAUSESCU, C�STIGAT� DE C�LUG�RI
• o instant� a Judec�toriei Brasov a dat c�stig de cauz� Mitropoliei Moldovei �n procesul cu Directia Silvic� pentru cabana Nemtisor • juristii Silvicului au f�cut recurs la Tribunalul Brasov • dac� aceas� cale de atac va fi respins�, c�lug�rii vor primi toate imobilele care se afl� pe suprafata de 4. 478 de hectare de p�dure ce a fost retrocedat� M�n�stirii Neamt • �n r�zboiul din instant�, dintre M�n�stirea Neamt, prin Mitropolia Moldovei si Directia Silvic� Piatra Neamt, privind imobilele situate pe o suprafat� de teren ce a fost revendicat� si c�stigat� de c�lug�ri, s-a consumat un nou episod. De aceast� dat� la Judec�toria Brasov, unde a avut c�stig de cauz� m�n�stirea. Astfel, instanta a respins suspendarea execut�rii silite privind retrocedarea bunurilor imobile de pe respectiva suprafat� de teren. Este vorba de sase depozite intermediare de exploatare, cabana Nemtisor - fosta cas� de protocol a dictatorului Nicolae Ceausescu, sediul Ocolului Silvic T�rgu Neamt, cinci imobile - canton Secu, cabana Huma, cabanele Icoana si M�ng�l�rie, sediu brigad� silvic�, plus drumuri forestiere, teren recoltat f�n si dou� helestee. Pentru retrocedarea acestor imobile, M�n�stirea Neamt detinea o solutie favorabil� emis� de Judec�toria T�rgu Neamt. Juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei a �ncercat s� pun� �n executare sentinta, �ns� juristii silvicultorilor au cerut suspendarea ei. Asa se face c� procesul a fost str�mutat la Judec�toria Brasov unde c�lug�rii au avut c�stig de cauz�. Trebuie precizat c� avocatii Directiei Silvice au atacat decizia cu recurs la Tribunalul Brasov, procesul fiind la al treilea termen de judecat�.
Si aceast� decizie a instantei i-a nemultumit pe silvicultori. Acestia nu �nteleg cum de s-a ajuns la aceast� sentint� din moment ce procurorii au stabilit c� p�rintele jurist a falsificat lista ce a dus la retrocedarea sediului Ocolului Silvic T�rgu Neamt si a celorlalte cl�diri.
C�stig pe toat� linia la instante
Cu sigurant�, r�zboiul din instant� dintre cele dou� institutii, este departe de a fi finalizat, mai ales c� avocatii contest� acum inclusiv modul �n care au fost retrocedate p�durile c�tre Biseric�.
De altfel, o analiz� atent� a retroced�rilor terenurilor c�tre m�n�stirile din Neamt, arat� c� majoritatea acestora s-au f�cut cu ajutorul instantelor de judecat�. Majoritatea cererilor de re�mpropriet�rire ale institutiilor bisericesti din Neamt au fost respinse de Comisia Judetean� de Fond Funciar si de comisiile comunale. �n aceast� situatie, juristii Mitropoliei s-au adresat instantelor de judecat� si au avut c�stig de cauz�. Multe dintre aceste decizii s�nt contestate si acum de c�tre silvicultori. Cea mai criticat� apartine Tribunalului Cluj si dateaz� din anul 2002. Este vorba de Decizia civil� 1380/A/2002, care stipula retrocedarea a 6.117 hectare de p�dure c�tre unit�tile bisericesti. „Actele depuse pentru dovedirea propriet�tii s�nt copii ale Decretelor Regale de �nzestrare, publicate �n Monitoarele Oficiale din 1935, 1938, acte �n care nu este specificat� proprietatea, ci folosinta si �nzestrarea unor m�n�stiri, totaliz�nd 11.000 de hectare, c�t era fondul bisericesc �n anul 1945. Completul de judecat� de la Tribunalul Cluj a interpretat �n mod eronat Legea 1/2000, �n sensul c� a dispus constituirea dreptului de proprietate tuturor institutiilor de cult constituite p�n� la data de 1 ianuarie 1990, �n limita a 30 de hectare din fondul bisericesc existent la data nationaliz�rii acestor suprafete de c�tre regimul comunist, institutii care nu au avut vreodat� �n proprietate sau folosint� suprafete cu vegetatie forestier�. Singurele institutii �ndrept�tite s� primeasc� �n proprietate 30 de hectare de p�dure erau cele nominalizate �n decretele regale din 1935 si 1938, respectiv m�n�stirile Agapia, V�ratec, Bistrita, Horaita, Dur�u, P�ng�rati si Neamt Secu“, spun juristii Directiei Silvice Neamt. Cu toate acestea, Tribunalul Cluj, a admis teoria conform c�reia dreptul de folosint� este unul si acelasi lucru cu proprietatea, lucru ce a ajutat foarte mult Mitropolia Moldovei si Bucovinei �n procesele ce au urmat.
|