COMORILE LUI SADOVEANU, LA VOIA DOMNULUI
• Casa Memorial� „Visarion Puiu“ si Muzeul „Mihail Sadoveanu“, de l�ng� M�n�stirea Neamt, unde s�nt ad�postite lucruri de o inestimabil� valoare, nu are un sistem de paz� pe m�sur� • reporterii „Monitorul“ s-au plimbat nestingheriti prin muzeu f�r� a fi deranjati de cineva • custodele, p�rintele Mihail, afirm� c� imobilul este p�zit pe timp de noapte • de un c�lug�r, pentru c� nu este nici m�car o banal� alarm� • cu prilejul „raidului“ reportericesc, am reusit s� deslusim si un mister ce plana asupra sabiei de samurai a lui Sadoveanu • obiectul aflat la muzeul de l�ng� Schitul Vovidenia nu este cel primit de scriitor de la generalul Eremia Grigorescu, ci o sabie d�ruit�, se pare, de un demnitar chinez • Sute de obiecte de o valoare inestimabil� pot fi sustrase f�r� eforturi prea mari din incinta Casei Memoriale „Visarion Puiu“ (fost mitropolit al Bucovinei si apoi al Transnistriei) si Muzeului „Mihail Sadoveanu“, care se afl� �n imediata apropierea a M�n�stirii Neamt. Aceasta a fost concluzia reporterilor de la „Monitorul“ care au vizitat recent imobilul str�juit de Schitul Vovidenia, efectu�nd o documentare jurnalistic� plec�nd de la un zvon conform c�ruia o sabie de samurai primit� de scriitor �n dar nu ar fi cea original�. Ziaristii, singurii vizitatori de altfel la acea or�, au p�truns �n incinta cl�dirii f�r� s� fie deranjati de nimeni si de nimic. Timp de aproximativ 20-25 de minute, ne-am plimbat nestingheriti prin muzeu, admir�nd obiectele memoriale ce au apartinut c�ndva marelui scriitor Mihail Sadoveanu sau mitropolitului Visarion Puiu. Este vorba de picturi ce reprezint� portretele p�rintilor, un portret si bust ale scriitorului, icoane din secolul al XVIII-lea, mobilier vechi, un sah de fildes, un pian, obiecte de v�n�toare si pescuit si mai multe c�rti - editii princeps si volume de documente istorice de la 1.500. Ei bine, toat� aceast� adev�rat� comoar�, cu o valoare greu de stabilit, beneficiaz� de o paz� precar�. Trebuie spus c� scriitorul a locuit �n cl�direa actualului muzeu �n perioada 1944-1961, fiind resedinta sa de var�. Cl�direa a fost construit� �n 1937 de c�tre mitropolitul Visarion Puiu, cu destinatia de palat arhieresc. Imobilul a devenit cas� de oaspeti, iar �n anul 1944 a fost pus� la dispozitia scriitorului Mihail Sadoveanu c�ruia i-a fost cedat� spre folosint� pe viat� �n anul 1949. Nederanjati, hotii ar fi putut s� sustrag� o parte din aceste bunuri f�r� s� le stea cineva �n cale. Reporterii de la „Monitorul“ au avut timp suficient s� fac� poze cu p�l�ria lui Mihail Sadoveanu, s� c�nte la pian sau s� admire �n voie renumita sabie de samurai, asupra c�reia planeaz� un mister pe care �n cele din urm� am reusit s�-l dezleg�m. Toate aceste lucruri le-am f�cut acompaniati de melodia soneriei, blocate �ntre timp de insistenta cu care am sunat pentru a ne �nt�mpina cineva.
Sabie ruginit�
�ntr-un t�rziu si-a f�cut aparitia si p�rintele Mihail, de la Schitul Vovidenia, cel care are �n grij� Muzeul Sadoveanu. C�nd i-am spus c� am fi putut sustrage �n liniste obiecte de patrimoniu, p�rintele a ridicat din umeri. „Cred c� �n aceast� var� vom monta un sistem de supraveghere video. P�n� atunci ne descurc�m cum putem. Noaptea, de cas� are grij� un paznic, iar ziua ne afl�m noi aici. Acum eram �n apropiere pentru c� am avut probleme de la o furtun� care a smuls copaci din gr�din�. P�n� acum nu au fost probleme, iar eu am grij� de aceast� cas� din anul 1996“, a declarat p�rintele Mihail. Extrem de amabil si cu vaste cunostinte at�t despre mitropolitul Visarion, c�t si despre Sadoveanu, acesta ne-a f�cut o scurt� descriere a obiectelor memoriale, pe fondul muzical al Baladei lui Ciprian Porumbescu. I-am solicitat p�rintelui s� ne arate sabia de samurai, despre care se spune c� are o valoare inestimabil�, ea fiind primit� de Sadoveanu de la generalul Eremia Grigorescu, drept recunostint� pentru cronicile de r�zboi semnate de scriitor. Binevoitor, p�rintele Mihail a luat catalogul cu obiectele de inventar si ne-a condus la locul �n care se afla sabia. Curiosi, am asteptat cu sufletul la gur� ca p�rintele s� o scoat� din vitrin�. C�nd i-am scos teaca, am constatat c� sabia este plin� de rugin�, iar m�nerul se misca puternic. Cum noi detineam informatii c� ar fi ceva �n neregul� cu „arma“ respectiv�, l-am �ntrebat pe p�rinte dac� obiectul respectiv este acelasi cu cel primit de marele scriitor de la generalul Grigorescu. A negat, spun�nd c� este alt� sabie. „Exist� o legend� privind aceast� sabie. �ntr-adev�r, Mihai Sadoveanu a primit o sabie de samurai autentic�, �ns� nu este aceasta de la muzeu. Ceea ce avem noi este una primit� de scriitorul Mihail Sadoveanu de la un demnitar chinez“, a spus p�rintele Mihail.
„Sper s� nu cr�p p�n� apuc s� trag de cap�tul streangului cu care s� ridic pe r�nd nemernicii care au distrus tot ce-i simbol si valoare“
Tot l�ng� M�n�stirea Neamt, sub poala p�durii de la Zimbr�rie, �ntr-o modest� c�sut� construit� cu m�na lui, tr�ieste departe de lumea dezl�ntuit� fostul muzeograf de la casa lui Sadoveanu. Acolo s-a retras dup� evacuarea muzeului, s�-si ostoiasc� r�nile trupului, dar mai ales pe cele sufletesti. Orice �nt�lnire cu un om de asemenea cultur�, cur�tenie sufleteasc� si dragoste de neam te duce cu g�ndul c� poate mai avem o sans�, c� poate nu-i totul pierdut �n tara asta dac� pe ici, pe colo, mai exist� rom�ni adev�rati...
Reporter: Domnule profesor, Ion Bab�t�, ca fost staroste al muzeului Sadoveanu ne puteti l�muri despre „marea tain�“ a sabiei de samurai primite �n dar de maestru... Asta pentru c� circul� tot felul de legende...
Ioan Bab�t�: Faci dumneata ce faci si-mi r�scolesti mereu amintiri dureroase. Cum reusesc s� uit c�te ceva, numai ce apari si-mi bagi „sula-n coaste“. Dar n-am ce face, str�ng din dinti, �ti trag - �n g�nd - c�teva „nasteri �ndesate“ si-ti fac voia, fiindc� m-ai ajutat la mare necaz si cu muzeul si cu pescuitul si cu slujba.
Rep.: C�t despre sabie...
I.B.: C�t despre sabia de samurai, pot spune c� facea parte din cele 36 de obiecte cu valoare inestimabil� pe care le detinea Muzeul „Sadoveanu“. Trebuie s� precizez c�, dintre toate casele memoriale din tar�, casa de l�ng� Schitul Vovidenia - respectiv muzeul - era cea mai bogat�, av�nd �n custodie 2.372 de obiecte. Si asta, deoarece, dup� 1990, c�nd toti t�mpitii �l �njurau pe Sadoveanu si voiau s� scape de „greaua mostenire“ a trecutului, eu achizitionam obiecte la preturi destul de mici fat� de valoarea lor propriu-zis�. De asemenea, �ncep�nd din 1994, Muzeul Literaturii Rom�ne, impresionat de �nd�rjirea mea �n ap�rarea muzeului, mi-a dat si mi-a achizitionat tot ceea ce le-am cerut. Le-am luat �napoi (�n schimb) dup� evacuarea mea silit� de acolo, �n 1997, inclusiv tot ce a intrat �n inventar dup� 1994, c�nd am schimbat administratia la Bucuresti, �ntruc�t toti m�nc�ii, betivanii, „dizidentii“ si retortionarii nemteni se n�pustiser� asupr�-mi din ordinul mitropolitului si a cuibului de viespi si tr�ntori din Ministerul Inculturii.
Rep.: Sabia era deosebit�...
I.B.: Se pare c� sabia aceea e o raritate, fiind din primele zeci de asemenea s�bii de samurai f�cute de un singur clan care detinea secretul lor. Apoi „manufactura“ s�biilor s-a extins �n Japonia, ap�r�nd s�biile mari, de lupt�, cele de sepuku, de harakiri etc. �n descrierea acestui valoros obiect muzeal trebuie s� precizez c� s�nt am�nunte destul de semnificative care mi s-au sters din minte. A fost desf�cut� o singur� dat� si nu de mine, ci de c�tre un specialist �n materie, de la British Museum. M-am codit mult p�n� s�-l las s� umble la ea (avea delegatie semnat� de Andrei Plesu), c�ci trebuia rupt sigiliul de m�tase ce nu permitea �n ruptul capului s� fie scos m�nerul, unde se afl� toate datele de identificare. Eu, la vremea aceea, adunasem multe informatii despre s�biile de samurai (ap�ruse pe-atunci „Shogun“, care a mai clarificat din taine) si le tot tr�nc�neam prin fata grupurilor de vizitatori, fudulindu-m� nevoie-mare cu vestitul obiect. Si nu-i nici o poveste �n ceea ce priveste o sabie de samurai dat� de c�tre �mp�ratul Japoniei generalului Ieremia Grigorescu - eroul de la M�r�sesti, ca urmare a r�sunetului acelei b�t�lii. �n acea perioad� (1917), Sadoveanu era corespondent de r�zboi si tinea un fel de „conferinte“ pe front, �mb�rb�t�nd ostasii. Auzindu-l, Ieremia Grigorescu - impresionat de discursul lui Sadoveanu cu privire la M�r�sesti - �i �nm�neaz�, �n mod solemn, sabia de samurai dat� de �mp�ratul Japoniei Yoshihito.
„Muzeul a fost «atacat» de echipe de sp�rg�tori, executori, sumedenie de culturnici tuciurii si de sterg�tori de rahat“
Rep.: �nteleg c� era o adev�rat� oper� de art�...
I.B.- F�r� �ndoial�! Sabia a iesit din m�na primilor mari mesteri de s�bii. E f�cut� din patru foi de otel, care se bat manual, una peste alta, p�n� la unirea molecular�. Se fier�struieste fata si treimea din spatele acelei lame si se adaug� o a cincea lam�, tot zimtat� (fie r�struit�) care se �mbin� cu cea anterioar�. Se fixeaz� apoi a sasea lam�, care se nituieste cu precedenta, form�nd spata sabiei si partea din m�ner, nituindu-se �n fata acestuia, cu cel�lalt cap�t al lamei cu num�rul cinci. Dup� ce se bate la filigran, pentru �mbinarea perfect� a ultimelor dou� lame care �nconjoar� de fapt lama de baz�, format� din unirea celor patru foi. Se lustruieste, dup� care urmeaz� c�lirea la foc de paie, aceasta dur�nd trei, cinci sau sapte zile. Un asemenea instrument, astfel conceput si construit, nu poate fi rupt.
Rep.: Si la Muzeul Sadoveanu, sabia expus� are un m�ner superb...
I.B.: Fixarea m�nerului e o inovatie de geniu. Practic, lama se �mbin� cu m�nerul printr-un singur cui tronconic din aur care intr� �ntr-o nis� aurit�. Garda e �ncrustat� cu semne heraldice tot din aur, marc�nd dinastia respectiv�. M�nerul e �nvelit cu o piele rar�, b�tut� cu pietre pretioase. Teaca, de asemenea, e f�cut� din f�sii �ntrep�trunse de lemn, deosebit de valoros, mestesugit �mbinat� si prins� cu un snur de m�tase forte rezistent. Pentru �ntretinerea unui asemenea obiect este necesar� o anume cunoastere. Anual, sabia trebuie stears� cu o p�sl� si dat� cu un s�pun special, f�r� ca acea parte de otel s� fie atins� cu m�na.
Rep.: Multe b�t�i de cap v-a adus Muzeul Sadoveanu.
I.B.: Primul taifun asupra muzeului s-a datorat tocmai acestei s�bii. Acelasi delegat de la British Museum - dup� ce i-a luat datele de identificare (�n prim�vara lui 1990) - a venit toamna, cu o �mputernicire de la r�p�nosii ministerului (condusi de Andrei Plesu), ca s� o ia pentru cercet�ri la Muzeul National de Istorie a Rom�niei. Nu le-am dat-o, ba, din contr�, am f�cut destul de ur�t la ei.
Rep.: Despre soarta sabiei �n prezent, n-are rost s� v� mai �ntreb...
I.B.: Nu mai stiu de soarta sabiei, cum nu mai stiu de soarta multor obiecte, cum nu mai stim nimic de soarta altor mii de obiecte din patrimoniul national. Muzeul a fost „atacat“ de zeci de politisti, echipa de sp�rg�tori, executori judec�toresti, sumedenie de culturnici tuciurii din capitala patriei (scursuri de hoarde cumane) si vreo dou� sute de vite (someri, cu totii, ast�zi) sau, �n cel mai bun caz, sterg�tori de rahat pe aiurea.
Rep.: Muzeul a fost viata dumneavoastr�, dar era c�t pe ce s� �nsemne si sf�rsitul. Ap�rarea lui �n interes public v-a costat nu numai bani m�cinati prin interminabile drumuri si procese, nu numai s�n�tatea subrezit� p�n� �n r�runchi, nu numai mari probleme familiale. Aceast� lupt� cu morile de v�nt v-a adus nu numai titulatura de „Don Quijotte de la Neamt“, ci si un imens dezgust pentru mai marii culturii...
I.B.: Drept s�-ti spun, drag� prietene, dup� evacuare m-am trezit ani �n sir �ngrijind �nc� valori al�turi de care am tr�it cei mai �nsemnati si mai frumosi ani ai mei. Ast�zi, �ns�, m� simt extrem de linistit, v�z�nd cum r�ul se macin� pe sine si sper s� nu crap p�n� apuc s� trag de cap�tul streangului cu care s� ridic pe r�nd nemernicii care au distrus tot ce-i simbol si valoare. C�ci sl�biciunea unui popor nu st� �n forta dusmanilor s�i, ci �n propria lui nemernicie...
Plec de la „coliba“ maestrului c�tre cas�, mi-e sufletul greu ca de fiecare dat� c�nd am�r�ciunile domnului profesor revin si m� coplesesc si pe mine. M� g�ndesc c� nimic nu-i �nt�mpl�tor pe lumea asta, apropo de povestea sabiei, pentru c� domnul profesor Ion Bab�t� a crezut toat� viata si crede cu toat� fiinta �n Codul Bushido. �n Onoare, pentru cei care nu stiu.
Sabia de samurai se afl� la Muzeul Militar din Bucuresti
Misterul ce planeaz� asupra sabiei de samurai ne-a �mpins s� c�ut�m cu atentie informatii privind soarta acestui obiect de valoare. Iar datele nu au �nt�rziat s� apar�. Astfel, �ntr-o biografie a generalului Eremia Grigorescu se face referire la pretioasa bijuterie japonez� care, �n acest moment, se afl� la Muzeul Militar din Bucuresti. „Artilerist si patriot, �n anul de foc 1917, Generalul Eremia Grigorescu a pus mai presus de toate onoarea ostirii rom�ne si g�ndul de a-si salva tara. N�scut la 28 noiembrie 1863, �n Gol�sei, l�ng� T�rgu Bujor, judetul Gorj, generalul Eremia Grigorescu �nc� de t�n�r a fost atras de cariera militar�, c�reia din 1882 i se dedic� cu trup si suflet, urc�nd treapt� cu treapt�, p�n� la aceea de general. �n Primul R�zboi Mondial, la M�r�sesti, i se d� pe m�n� comanda trupelor, intr�nd �n istoria rom�nilor ca nemuritor. Deviza sa «Pe aici nu se trece!» l-a dus pe generalul german Mackensen la dezastru. Putini stiu �ns� faptul c� artizanul b�t�liilor de atunci s-a bucurat de cea mai �nalt� apreciere a �mp�ratului Japoniei. Acesta i-a trimis o solie din partea nebiruitilor fii ai Soarelui, rug�ndu-l s� primeasc� �n dar sabia imperial� a Japoniei, cu emotionanta dedicatie: «Voi sunteti aceia care scrieti istoria t�rii»... Dup� moartea prematur� a marelui erou, sabia imperial� si cea de serviciu a generalului Eremia Grigorescu au fost �ncredintate de c�tre sotia acestuia scriitorului Mihail Sadoveanu, care nutrea o mare admiratie fat� de general. Dup� moartea lui Sadoveanu, �n noiembrie 1961, Valeria Sadoveanu �napoiaz� cele dou� arme fiului generalului, Dan Eremia, care la c�teva zile dup� aceasta le doneaz� Muzeului Militar Central“, se arat� �n biografia generalului Grigorescu.
L-am contactat din nou pe Ion Bab�t�, dup� ce am vizitat muzeul Mihail Sadoveanu si i-am povestit impresiile noastre si cele constatate. „Dac� sabia era ruginit�, �nseamn� c� nu au �ngrijit-o. Nu cred c� s-au ocupat asa cum trebuie de acele obiecte si cu sigurant� nu mai este acolo tot ce am achizitionat eu. Dac� m�nerul se misc�, �nseamn� c� au umblat la ea. Acea sabie nu avea voie s� fie ruginit�. Este o valoare, cum valori s�nt si pianul, tablourile, dintre care unul de Grigorescu si bustul lui Sadoveanu si editiile princeps, si asa mai departe“, a declarat Ioan Bab�t�.
|