Privatizarea pe un euro, singura solu�ie pentru repornirea Melanei IV
• aceasta este opinia directorului Gheorghe �epe� Greuru� • un posibil cump�r�tor ar trebui s� investeasc� enorm pentru a ob�ine profit • Insisten�a Ministerului Economiei �i Comer�ului de a c�uta investitori care s� porneasc� Melana IV S�vine�ti nu are prea mari �anse de izb�nd� din cauza costurilor pe care le presupune reluarea activit��ii. Melana IV nu poate func�iona f�r� abur tehnologic, �i, �n consecin��, are nevoie de o central� termic� nou�. Costurile construirii ei s�nt estimate la circa 2 milioane de dolari. Unitatea are nevoie �i de alte utilit��i, aflate, �n acest moment, �n proprietatea FibrexNylon. Adic� alte costuri.
„Avem o adres� prin care conducerea FibrexNylon precizeaz� c� viitorul cump�r�tor va avea sigur din partea ei semn�tur� pe un contract pe urm�toarele utilit��i: ap� industrial�, ap� potabil�, energie electric� �i prelucrarea apei uzate. Pentru celelalte utilit��i necesare Melanei - apa demineralizat�, azot pur, azot tehnic, aer comprimat, ap� subr�cit� - va �nchiria instala�iile pentru 5.000 de euro/lun�. La a�a o chirie, ar fi mai indicat cump�rarea instala�iilor care s� produc� utilit��ile respective. Noi avem, pentru viitorul investitor, ofertele adunate pentru fiecare utilitate de �nchiriat, �i instala�iile noi, automatizate complet, cu performan�e m�car egale cu actualele instala�ii, ar costa circa 2 milioane de dolari“, a afirmat Gheorghe �epe� Greuru�, directorul SC Melana IV SA S�vine�ti.
Nici a�a, �ns�, investitorul nu scap� de cheltuieli.
„Eu nu sf�tuiesc pe nimeni s� porneasc� instala�iile Melanei IV pe tehnologia pe care s-a oprit, pentru c� tehnologia veche nu aduce profit, ci pierderi. Pentru a ob�ine un produs competitiv, se impune, �ntr-o prim� etap�, un minim de investi�ie de circa 12 milioane de dolari. Ca s� plec�m cu calitate din capul locului trebuie s� ob�inem un polimer foarte bun - calitatea polimerului dicteaz� calitatea fibrei - �i atunci trebuie �nlocuite reactoarele. Dou� reactoare, cu toat� partea de automatizare, s-ar duce p�n� spre 500 - 600.000 de dolari. Un alt loc care necesit� investi�ii este fluxul pe lungimea lui - partea de automatizare. Noi am avut foarte multe opera�ii manuale �i de supraveghere de c�tre oameni, care au introdus fluctua�ii �n tehnologie. Deci trebuie automatizare pe tot fluxul. Dup� aceea, trebuie umblat la ma�inile de filare, la cea de sp�lare �i la ma�inile de etirare �i uscare. Cu aceste investi�ii, Melana ar putea aduce cump�r�torului un profit anual de circa 2 milioane de dolari. Urm�toarea etap�, care �ine de posibilit��ile investitorului, ar consta �n �nlocuirea ma�inilor de filare pentru o cre�tere de capacitate pe tot fluxul, p�n�-n jur de 30.000 de tone, care ar mai presupune �nc� 9-10 milioane de dolari“, a ad�ugat directorul SC Melana IV SA S�vine�ti.
Statul nu acord� nici o facilitate
Pentru a putea realiza acest volum de investi�ii, statul rom�n ar trebui s� ofere o serie de facilit��i poten�ialului cump�r�tor. Ceea ce nu se �nt�mpl�. Declan�at� anul trecut, �n mai, prima �ncercare de privatizare a Melanei IV, �n care statul a scos la v�nzare ac�iunile cu pre�ul de 25.000 lei/bucat�, s-a �ncheiat cu un e�ec. Reluarea privatiz�rii s-a f�cut, ciudat, �n acelea�i condi�ii de pre�.
„Pe mine m� revolt� de ce statul rom�n n-a modificat anun�ul de privatizare de a�a manier� �nc�t s� convin� celui care chiar vrea s� investeasc� la Melana. Acum s-au complicat condi�iile de privatizare cu cele trei cumulative - eu s�nt total de acord de ele, dar m� �ntreb cine le �ntrune�te. Punctul meu de vedere este c� Melana IV trebuie privatizat� simbolic, pe un euro, �i pe un plan de afaceri viabil. Altfel, Melana IV nu are �anse s� reporneasc�. De altfel, toat� industria rom�neasc� de fibr� artificial� poliesteric�, poliamidic� �i PNA e moart�. Toate celelalte fabrici care au acela�i obiect de activitate cu Melana IV s�nt t�iate. Melana IV e singura care a mai r�mas“, a �ncheiat directorul �epe� Greuru�.
�nfiin�at�, �n 2002, printr-o ordonan�� de urgen��, Melana IV are ca obiect de activitate fabricarea �i comercializarea fibrelor �i firelor sintetice �i artificiale, de�in�nd un capital social de 190.869.754.000 lei. Luna aceasta, Ministerul Economiei �i Comer�ului (MEC) a scos-o la v�nzare. La negociere vor putea participa numai ofertan�ii care vor face dovada �ndeplinirii cumulativ a urm�toarelor criterii de calificare: (1) prezentarea unui plan de afaceri pe o perioad� de 5 ani pentru repornirea instala�iilor �i realizarea unei capacit��i de produc�ie de 24.000 tone/an fibr� PNA; (2) performan�� �n activitate a ofertantului, respectiv desf�urarea unei activit��i profitabile �n domenii similare cu cel al Melana IV; (3) experien�a de minim trei ani �n domeniul produc�iei textile sau administr�rii unei afaceri din domenii similare.
|