 Rascoala pentru apa
• �n Boghicea, comuna b�ntuita de spectrul dizenteriei, secetei si foametei, viata oamenilor este din ce �n ce mai grea • situatia este chiar dramatica la Nistria • localnicii vor sa iasa �n strada daca nu vor primi ajutor • autoritatile locale nu pot face altceva dec�t sa astepte sprijin de la „judet“ • 70% din populatia comunei Boghicea sufera �n prezent de sete, numerosi sateni si �n special copii av�nd simptome de dizenterie din cauza apei „�n doua“ cu m�l care mai poate fi scoasa din f�nt�ni sau puturi. Cele mai afectate s�nt localitatile Nistria, Causeni si Slobozia, �n zona numita „Muraresti“. Autoritatile locale nu au prea multe arme �mpotriva situatiei de urgenta, astept�nd sprijinul forurilor judetene, pe care le-au sesizat. Autoritatea de Sanatate Publica a prelevat, deja, analize de apa si de la satenii ce se simt rau, iar Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a primit misiunea de a cara apa �n satele afectate de seceta. �ntre timp, �nsa, viata oamenilor din noua „Sahara“, si asa batuti de soarta din cauza lipsurilor materiale, a devenit un chin ce pare fara sf�rsit.
Localitatea Nistria, situata chiar pe granita dintre judetele Neamt si Iasi, gazduieste, de saptam�ni bune, una dintre cele mai napastuite comunitati. 300 de suflete, �n 70 de case, alaturi de alte c�teva sute de animale au la dispozitie o singura f�nt�na din care, daca te trezesti la primele ore si stai la coada, ai sansa sa prinzi o galeata-doua de apa c�t de c�t limpede. S�mbata dimineata, 7 iulie, peisajul satucului uitat de lume era de-a dreptul sinistru. Chiar la intrarea �n localitate, dinspre Slobozia, c�tiva copii se cazneau sa scoata un lichid maro �nchis, care cu greu putea fi numit apa, dintr-un put sapat �n lut, care s-ar fi putut prabusi oric�nd peste ei. Comunitatea s-a animat �n scurt timp, ofurile oamenilor, majoritatea saraci lipiti pam�ntului, fiind multe, dar parca seceta le �ntrece pe toate. „De o luna de zile luam mai mult apa cu m�l. Am 72 de ani, dar asa seceta nu am vazut din '47. Lumea este disperata, multi se pl�ng ca li s-au �mbolnavit copiii. Ne descurcam greu cu apa de baut si cea pentru animale, trebuie sa ne trezim la prima ora. Nu stiu cine ne poate ajuta, am ajuns vremuri grele“, spune Petrica Voion, scot�nd c�teva galeti cu putina apa tulbure, sa-si adape calul. Oamenii �ncearca sa-si faca provizii, dar sursele de apa s�nt prea slabe pentru a-i putea multumi. Ca solutie de avarie, s-a apelat la putul ad�nc de 32 de metri, ce alimenteaza noua scoala construita pe bani europeni, �nsa, cum sursa... nu a fost folosita niciodata �n afara de probele tehnice, hidroforul a scos tot lichid m�los. Ioan Ursulin, �n v�rsta de 25 de ani, tatal unui copil de trei ani si sotul unei femei recent operate, se pl�nge si el de situatie. „Mai toti copilasii au probleme stomacale �n sat. Este jalnic ce se �nt�mpla. Ar trebui sa vina pompierii sa ne aduca apa de baut“, spunea t�narul, afirmatiile acestuia fiind �ntarite si de catre Cezar Petrache, �n v�rsta de 32 de ani, si el tata al unui copil. Cei mai �n v�rsta dintre localnici spun cu toata taria ca nu au vazut asa seceta si canicula �n viata lor. „Ne bate Dumnezeu, eu asta cred“, este de parere Maria Ursulin, �n v�rsta de 47 de ani. Calamitatea care i-a lovit pe satenii comunei Boghicea, si �n special pe cei din Nistria, pare sa le amplifice toate problemele, asa �nc�t si posibilitatea unor proteste �n strada, �n fata autoritatilor din Piatra Neamt, este sustinuta de mai multe voci. Satenii �si explica �n gura mare pasurile, acuz�nd saracia crunta �n care se zbat dupa ce le-au fost sistate ajutoarele sociale, banii pe care trebuie sa-i scoata din buzunare, neasigurati fiind, c�nd merg la medic si acuza la unison lipsa de implicare a autoritatilor �n ceea ce-i priveste. Este si cazul lui Gheorghe Bandor, �n v�rsta de 60 de ani, sau a sotilor Virginia si Iancu Lupascu. Problema apei, �nsa, „pune capac“ la toate. „Ce sa facem daca da o epidemie �n noi? Nu avem nici bani de medicamente. Daca ni se strica la burta copiii nu putem sa le dam nimic dec�t o m�na de orez“, spune Elena Cobzaru. Situatia este sensibil la fel si �n Causeni sau Slobozia, �nsa oamenii de aici au posibilitati materiale mai mari si, spre deosebire de nistreni, �si permit mai adesea o sticla de apa minerala.
Autoritatile locale nu au altceva de facut dec�t sa astepte deznodam�ntul problemei, viceprimarul Vicu M�rt sintetiz�nd �n c�teva cuvinte ceea ce se �nt�mpla: „Daca nu s�ntem ajutati, este problema mare. La nivelul administratiei noastre a fost alcatuita o comisie formata din primar, viceprimar, secretar, medic uman si medicul veterinar, care monitorizam situatia. Deocamdata, nu s-a confirmat sau infirmat dizenteria, deoarece asteptam rezultatele analizelor. Problema este oricum grava �n mai multe sate, deoarece riscul �mbolnavirilor ram�ne mare din cauza ca oamenii beau apa m�loasa pe care o lasa la limpezit. �n plus, gaseste apa buna de baut cine se scoala primul. Lumea nu are bani sa amenajeze alte f�nt�ni, care costa 20-30 milioane de lei bucata. Au secat si adapatorile, de merg oamenii cu galetile �n c�mp sa duca apa la vite. Cred ca de 50-60 de ani nu s-a mai �nt�mplat asa ceva“. Reamintim ca situatia nu este unica la nivelul judetului, �nsa �n special zona Romanului a fost lovita foarte tare de canicula, ce a dus la secarea multor surse de apa si la compromiterea, aproape �n totalitate, a culturilor.
FOTO: Sursa de apa „europeana“ din mileniul al treilea, era noastra
|