“La Agapia ne luptam cu seceta, Ministerul Integrarii si Drumurile Nationale“

• interviu cu Vasile Cucos, primarul comunei Agapia

Reporter: Domnule primar, Vasile Cucos, de c�teva zile doar prin paduri stati de c�nd cu retrocedarile. Despre ce este vorba?
Vasile Cucos: Este o hotar�re judecatoreasca privind retrocedarea unor suprafete de padure celor doua manastiri de pe raza comunei. Este vorba despre Agapia, cu 540 ha, si Varatec, cu 570 ha.
Rep.: Este o hotar�re irevocabila?
V.C. : Da. Irevocabila, av�nd un termen de 10 zile, de pe data de 27 iunie de la executorul judecatoresc, pentru ca silvicul sa ne puna la dispozitie suprafetele de pasune la comisia comunala, ca mai apoi noi sa le trecem la manastiri.
Rep : Ce zice Silvicul? Ei cu ce mai ram�n?
V.C. : La noi se desfiinteaza un canton si jumatate fata de T�rgu Neamt, unde va fi retrocedat mai bine de jumatate din ocol.
Rep.: �n concluzie, unde e lege nu-i tocmeala! Un reportaj facut recent la dumneavoastra este legat de seceta prelungita. Cum stati cu apa?
V.C.: Practic, Manastirea Varatec are o aductiune cu apa din sursa proprie veche de zeci de ani. �n 2002, printr-o hotar�re s-au dat fonduri de finantare pentru aductiunea cu apa la sate, am initiat un proiect si sper ca, �n 2-3 saptam�ni, sa preluam aductiunea cu apa a satului si a Manastirii Varatec. Datorita secetei si instalatiei vechi a manastirii si inclusiv cea noua aflata pe p�r�ul din zona lacasului manastirii a secat. Practic, 70% din f�nt�nile de pe raza comunei s�nt secate. Se discuta despre niste hotar�ri de guvern care sa ne ajute cu niste forari de noi puturi, dar �nca mai asteptam. Undeva cu 100-150 de metri mai sus de baraj, p�r�ul exista, dar apoi disparea �n pam�nt. Asa ca a trebuit sa mai achizitionam 150 de metri de teava pentru a capta apa. Acum 3 zile, bazinul de 100 metri cubi era plin si am dat drumul la apa si la manastire.
Rep.: Am �nteles ca ati intervenit chiar si cu autospecialele pompierilor de c�teva ori...
V.C.: Da, am intervenit cu autospecialele de c�teva ori, vinerea trecuta, s�mbata si luni. Au fost interventii de 2-3 ori pe zi. Dar acum am rezolvat situatia si speram ca lucrurile sa reintre �n normalitate, mai ales ca a si plouat.
Rep.: Cum o duceti cu proiectul, marele program PHARE, cu milioanele alea de euro?
V.C.: E vorba de proiectul PHARE 2002 cu reabilitarea agroturistica, un proiect tare frumos, �n valoare de 4,8 milioane de euro.

Reabilitarea Agapei s-a �mpotmolit

Rep.: Frumos arata pe h�rtie!
V.C.: Extraordinar de frumos pe h�rtie, realizat doar �n proportie de 56,53%. A �nceput �n ianuarie 2005 si trebuia sa se termine �n august - septembrie 2006. Complexitatea proiectului nu e asa mare dec�t �n ceea ce priveste reabilitarea caselor manastiresti, dar problema am avut-o din partea constructorului. Probabil datorita problemelor financiare, firma DIEKAT Construct SA nu a mai realizat ce se angajase sa faca la licitatia organizata de fostul Minister al Integrarii. La �nceput, a fost totul foarte bine, s-au prezentat pe raza comunei, le-am acordat toate facilitatile, doar sa faca treaba, ceea ce nu s-a �nt�mplat. Proiectul implica mai multe obiective: alimentarea cu apa a satului Sacalusesti, alimentarea cu apa pe strazile colaterale satului Agapia, o statie de epurare la iesire din satul Agapia, un canal de colectare a apelor menajere pe zona Manastirii Agapia, Manastirea Agapia si satul Agapia, o parcare de 3.000 de metri patrati �n zona Manastirii Agapia, un centru de informare �n zona lacasului, reabilitarea a 117 case manastiresti si o reabilitare pe orizontala a tot ceea ce �nseamna Manastirea Agapia cu drumuri, cu alei, cu noi garduri, plantatii de arbori ornamentali etc.
Rep.: Spuneati ca termenul e, deja, depasit si ei nu prea s-au omor�t cu treaba, nu au lucrat ce au promis. Ce masuri s-au luat ?
V.C.: Noi, �mpreuna cu Autoritatea de Implementare a Proiectelor pe zona Moldovei, �nca din toamna anului 2005 ne-am dus cu propunere de reziliere a contractului. �nca din vara anului 2005 at�t noi, c�t si firma de consultanta am observat ritmul lent al desfasurarii lucrarilor. Ei au facut marea majoritate a lucrarii cu prestatori de servicii, forta de munca nu au avut, nu le-au platit �n perioada aprilie-august 2005 si nu au lucrat p�na la jumatatea lui octombrie, iar acelasi lucru s-a �nt�mplat si �n 2006. Am discutat personal cu domnul ministru Borbely, acum 3 saptam�ni, pentru a prelua o serie de obiective care s�nt gata. Lucrarea la Sacalusesti este gata, lucrarea de pe strazile laterale din satul Agapia, lucrari la care s-au facut probe si care s�nt �n stare de functionare, parcarea de la Manastirea Agapia si 15 casute care s�nt functionale si racordate la apa si la canalizare. Problema era ca functionarea acestor casute implica existenta unei statii de epurare, care nu e gata. Am creat un bazin de 13 metri cubi la sugestia noastra si a consultantei, bazin pe care sa-l putem vidanja. Constructorii, de pe data de 2 mai, au sistat orice lucrare de santier din motive de neplata, �ncep�nd cu ianuarie 2007. Conform contractelor cu Uniunea Europeana, ei au dreptul la niste extensii de timp, pentru diverse motive. Ei au avut 2 extensii de la terminarea contractului septembrie 2006, au avut 3 luni p�na la sf�rsitul anului si �nca 3 luni p�na la sf�rsitul lui aprilie 2007. Nu si-au onorat clauzele contractuale. Motiveaza faptul ca au �ntrerupt lucrarile datorita neplatii, iar ministerul a spus ca ei s�nt responsabili pentru ca nu si-au �ndeplinit obligatiile contractuale.

Sperante pentru continuarea proiectului european, drumurile, vechea si noua problema

Rep.: Deci dumneavoastra ati lucrat prin Ministerul Integrarii.
V.C.: Noi, ca beneficiar local, a trebuit sa platim cota de contributie de 11,11%, adica suma de 500 de mii de euro. Consultanta ne-a angajat-o ministerul.
Rep.: Si acum ce se va �nt�mpla domnule primar ?
V.C. : Acum 3 saptam�ni am purtat o discutie cu domnul ministru Borbely privind preluarea obiectivelor care s�nt gata. Restul, adica ceea ce implica nerespectarea clauzelor contractuale este o problema a ministerului cu constructorul. �n urma discutiilor avute, la nivel de minister, s-a convocat tot staff-ul de raspundere, firmele de consultanta, beneficiarul local prin prezenta mea si a staretei si Agentia de Dezvoltare Nord Est. Ni s-a spus clar ca lucreaza la rezilierea contractului datorita nerespectarii clauzelor contractuale, urm�nd sa se faca o reproiectare prin proiectantul initial si proiectantul care a pregatit documentatia pentru licitatie, firma HIL. Ne-au dat un termen de 2 luni de zile pentru a face restul de modificari pentru acest proiect, urm�nd a se gasi fonduri pentru continuarea lui. Problema este ca fondurile PHARE trebuie returnate at�t de beneficiarul local, c�t si de minister, daca proiectul nu se realizeaza cel putin �n proportie de 80-90%.
Rep.: E jale daca trebuie sa returnati banii europeni.
V.C.: Cei de la minister au spus ca au purtat niste discutii cu oficiali europeni responsabili de fondurile PHARE si ca s�nt niste clauze prin care, �n eventualitatea �n care Guvernul �si asuma raspunderea pentru terminarea proiectului �n termen de 2 ani de zile, banii primiti nu vor mai fi returnati.
Rep : Vechea problema a comunei, drumurile! Ce ne puteti spune?
V.C.: Vechea si noua problema. Din 2004, drumul spre manastirile Agapia si Varatec au devenit drumuri nationale printr-o hotarďż˝re de gurven. Pďż˝na anul trecut cďż˝nd am facut blocajul acela pentru ca nu mai puteam suporta, nimeni nu a reactionat ďż˝n nici un fel. ďż˝n acel moment, s-au sesizat toti factorii de raspundere. Am mers la domnul ministru din acea vreme, domnul Vladescu, si am primit sursa de finantare pentru o „plombare“, desi aveam promis un proiect de asfaltare pentru 2006-2007. Cei de la Directia Nationala mi-au spus ca s-a taiat sursa de finantare. Am facut un memoriu catre domnul ministru Orban, i-am explicat situatia. Este un pericol pe drumul din satul Agapia. La canalizare, noi avďż˝nd peste 100 de camine, le-am ridicat la 8-10 cm deasupra stratului vechi de asfalt, stiind ca vom beneficia de un nou covor asfaltic. Dar acest lucru nu s-a mai facut si acum exista un real pericol pentru circulatie. Am primit promisiuni ca situatia se va rezolva si e pacat sa nu se faca aceste doua drumuri, mai ales ca turismul ďż˝n zona Agapia este la el acasa. ďż˝nca din 1992, grija tuturor consiliilor locale a fost infrastructura si dezvoltarea acestora. Am pornit de la premisa ca oamenii vor investi ďż˝n turism, daca vom avea o infrastructura puternica. Pensiuni s-au construit foarte multe, iar acestea nu numai ca schimba aspectul comunei, dar si ajuta la scaderea ratei somajului.
Rep.: Duminica aveti mare sarbatoare. Despre ce este vorba?
V.C.: Este a 21-a editie a Sarbatorii Padurii de Argint. Vreau sa pastrez traditia acestei manifestari, ce nu a fost �ntrerupta p�na acum, �n ciuda greutatilor ivite. Chiar si cu problema secetei at�t de grave, trebuie sa ne bucuram pe c�t putem de aceasta sarbatoare. O asteptam cu bucurie. Vom acorda, ca �n fiecare an, premii celor mai buni elevi din comuna, cu rezultatele cele mai bune la �nvatatura.
Rep.: Nu este un paradox faptul ca „Padurea de argint“ este precedata de retrocedarea a 1.000 ha de padure catre manastiri?
V.C.: Cum v-am spus, �n comuna Agapia ne luptam cu seceta, Ministerul Integrarii si Drumurile Nationale. Nu cu manastirile! Problema fondului forestier revine �n exclusivitate Regiei Nationale a Padurilor, Statului. Parerile si dorintele noastre conteaza prea putin si, ca �n orice stat democratic, justitia va hotar� cine are dreptate.