 Judec�torul - sincer si slobod la gur� (II)
• site-ul judec�torului Gheorghe Morosanu, www.morosanu.ro, contine lucruri deosebit de interesante • pe l�ng� biografia, absolut iesit� din tipare, judec�torul bic�jean �si expune, f�r� ascunzisuri, p�rerile sale despre reforma �n justitie • povestile spumoase, din timpul sedintelor de judecat�, demonstreaz� c� Gheorghe Morosanu are reale �nclinatii scriitoricesti • Asa cum anuntam �n num�rul anterior al cotidianului nostru, vom continua prezentarea continutului site-ului personal al judec�torului bic�jean Gheorghe Morosanu, care se caracterizeaz� ca fiind „sincer si slobod la gur� p�n� la extrem“. Trebuie s� recunoastem c� putini magistrati din Rom�nia pot s� aib� curajul colegului lor Gheorghe Morosanu. Iar analiza f�cut� de acesta, cu privire la reforma �n justitie, demonstreaz� c� si �n Rom�nia magistratii pot, f�r� retineri, s�-si exprime p�rerile liber.
Maxima preferat�: „Dec�t filosof r�pciugos, mai bine m�gar s�n�tos“
„Am avut o experient� francez� care mi-a schimbat viata si conceptia despre viat�. Am multe relatii cu persoane de o bun� calitate intelectual�, mai ales din zona Strasbourg, dar si din toat� Franta, relatii pentru valorificarea c�rora am constituit Asociatia Mica Europa. Am f�cut trei numere din publicatia bilingv� Mica Europa/La Petite Europe, �ntrerupt� la terminarea fondurilor. O voi relua cur�nd pe un site. Deocamdat� nu am voie s� fac politic�, dar, dac� as avea voie, as face o combinatie �ntre liberalism si social-democratie: ideile de baz� ar fi libertatea deplin� de opinie si initiativ�, combinat� cu o grij� extrem� fat� de cei oropsiti, inclusiv fat� de cei mai «r�i», care, �n opinia unora, nu merit� aceast� grij�: cersetori, handicapati, alcoolici, c�ini vagabonzi etc. S�nt un om cu mari disponibilit�ti pentru viata social� si de colectiv, pentru lucrul �n echip�. Cu mine se negociaz� usor si se iau hot�r�ri operativ. Cel mai mult ur�sc meschin�ria si promovarea cu obstinatie a interesului personal �n dauna altora. S�nt un �mp�timit al computerului, nu ca scop, ci ca mijloc: c�nd voi putea, tot ce-mi apartine va fi �ntr-un laptop dotat cu de toate si legat multiplu cu toat� lumea. Eventual, �ntr-o masin�-birou cu care s� merg peste tot, lucr�nd �n orice conditii“, spune pe site-ul s�u judec�torul Morosanu. �n acelasi link, magistratul �si dest�inuie handicapurile: nu stie s� �noate, nu str�luceste �n organizarea personal� si punctualitate si �i este fric� s� zboare. Nu s�nt uitati nici cei mai buni prieteni; Flavius B�ias, „prietenul cel mai mare, total, la nevoie singurul; doctorul Dan-Vlad Filimon, „cel care m� �nvat� de toate si �mi d� r�spuns la toate; Ghit� Hibovschi -„literar, spiritual, mare valoare“
„Reforma Justitiei sau ce pot s� fac eu“
Poate cel mai intersant aspect de pe site-ul judec�torului Gheorghe Morosanu este cel dedicat reformei �n justitie. Mai degrab�, impresioneaz� curajul cu care magistratul face o analiz� clar� a justitiei, ar�t�nd cu degetul de ce nu merge si unde trebuie insistat. Povestea profesional� a judec�torului este una desobit de interesant�. „�n toti cei 16 ani postrevolutionari, si mai ales �n ultimii 10 �n care eu lucrez �n sistem, toti cei implicati, si chiar cei neimplicati fac (declar� c� fac) de zor reforma �n justitie. Am pus tuturor, cu tot felul de ocazii, �ntrebarea: ce este reforma �n justitie, ce �nseamn�, ce cuprinde, ce implic� ea? Nimeni nu mi-a dat un r�spuns satisf�c�tor, ba, mai exact, nimeni nu mi-a dat nici un fel de r�spuns. Asa c�, dup� �ndelungi c�ut�ri si fr�m�nt�ri, am fost nevoit s�-mi r�spund singur. Reforma �n justitie �nseamn� a pune pe primul plan cele dou� entit�ti - personaje principale ale actului de justitie: judec�torul si justitiabilul. Mai �nseamn�, evident, a identifica nevoile, interesele si astept�rile celor doi (mii, de o parte, milioane de cealalt� parte), si a le satisface, cre�nd cadrul legal, institutional si logistic necesar. S� cobor�m de la concepte la practic�: 1. Judec�torul are nevoie de a) o list� de sedint� cu dosare c�t mai putine; b) ajutor material, documentar si logistic; c) democratizarea sistemului �n care lucreaz�; d) recunoasterea calit�tii sale de reprezentant al unei puteri �n stat, putere separat�, asigurarea egalit�tii cu celelalte dou� puteri; e) o legislatie coerent�, bine structurat� si previzibil�“, �si �ncepe analiza justitiei din Rom�nia, magistratul bic�jean.
„Un presedinte nu poate fi dec�t ales de cei de jos“
�n continuare, Ghorghe Morosanu trateaz� punctual fiecare idee: „C�nd eu mi-am �nceput cariera de judec�tor la Bicaz, acum zece ani, eram mereu preocupat s� am cel putin 15 dosare pe sedint� (s�pt�m�nal�), acest barem fiind o conditie pentru un spor la salariu (care nu mai exist� ast�zi). Mai exact, uneori nu aveam cele 15 cauze. �n decursul urm�torilor ani, listele mele de sedint� s-au m�rit constant, continuu, astfel c� acum am, s�pt�m�nal, �ntre 40 si 80 de dosare. Tot pe la �nceputul scurtei mele cariere, primeam de la minister c�rti (sau cump�ram cu decontare 50%) si reviste de specialitate. De c�tiva ani nu mai primim nimic, cu exceptia Monitorului Oficial. Ideea mea fix� este c� presedintii de instante trebuie s� fie alesi de colectiv, de tot colectivul, de la judec�tori p�n� la paznic, sofer si femeie de serviciu. Stiti c�te lucruri interesante cunoaste despre un prezidentiabil paznicul, soferul si femeia de serviciu? �ncerc�nd s� m� documentez �n problema presedintilor, �n preg�tirea acestui text, am deschis toate dictionarele pe care le aveam �n cas�. Recunosc, nici unul nu mi-a dat satisfactie, �n sensul de a ar�ta clar cum se desemneaz� presedintii. Dar �n Larousse am g�sit etimologia cuv�ntului, care m� ajut� putin (...). Adic� presedintele este cel care se posteaz� �n fata unei adun�ri sau organizatii si o conduce. Dar, �ntrebare: se aseaz� acolo de capul lui, pentru c� vrea el, sau pentru c� este desemnat si recunoscut de cinstita adunare sau organizatie? Sau pentru c� e pus de cineva de sus? �ntreb�rile s�nt, evident, retorice. Pe urm�: cui trebuie s� dea seama si satisfactie cel desemnat ca presedinte? Celor de sus sau celor de jos? De cine trebuie s� «se team�» el mai tare? De cei de sus sau de cei de jos? R�spunsul democratic este unul singur. Un presedinte nu poate fi dec�t ales de cei de jos. Lor trebuie s� le dea satisfactie si socoteal�, nu exist� alt� variant�.
O mic� poveste: Acum c�tiva ani, particip�nd la o �nt�lnire cu 15 judec�tori si doamna ministru actualmente �n functie (scriu asta �n aug.-sept. 2006) am spus c� presedintii de instante trebuie s� fie alesi de colectiv. Toti cei de fat� m-au aprobat, chiar cu entuziasm. Dup� care, stiti prea bine, a iesit altfel. Presedintii s�nt desemnati printr-un concurs complicat, organizat de CSM-INM. O alt� mic� poveste, mai veche: Acum mai multi ani, pe c�nd eram jurist la c�teva CAP-uri din judetul Suceava, am participat la alegerea unui presedinte de CAP. Procesul alegerii era de form�, se stia cine va fi, adunarea general� era condus� si girat� de comunistii de la judet, totusi, nici acei comunisti nu au �ndr�znit s� numeasc� pur si simplu un presedinte, ci au organizat alegeri, m�car de form�.
Consiliul Superior al Magistraturii este, dup� umila mea p�rere, ca organ al democratiei din justitie, cam pe unde era Rom�nia la alegerile prezidentiale din 1990 si 1992. At�ta ne-a dus mintea, asta am ales. Acest Consiliu organizeaz� concursurile pentru presedinti de o manier� absolut formal�, birocratic�, nu mai spun de apuc�turile balcanice“, mai spune, pe site-ul s�u, judec�torul Morosanu.
�n numerele viitoare vom continua prezentarea paginii personale a magistratului bic�jean.
|
Autentificare
