„Presedintele Bďż˝sescu s-a lďż˝udat mereu cďż˝ este un jucďż˝tor, dar era mai important sďż˝ fie un arbitru si un mediator“

• interviu realizat cu deputatul PSD de Neamt Rďż˝zvan Bobeanu

Reporter: S�pt�m�na trecut� a fost tumultoas� �n Parlament. S-a supus la vot suspendarea presedintelui, apoi organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal. Cum comentati?
Rďż˝zvan Bobeanu: ďż˝n ceea ce priveste suspendarea presedintelui, a fost votatďż˝ o comisie de anchetďż˝ care va stabili ďż˝n ce mďż˝surďż˝ punctele din cererea de suspendare a presedintelui se regďż˝sesc ďż˝n realitate. Aceastďż˝ comisie nu va sanctiona decďż˝t eventualele ďż˝ncďż˝lcďż˝ri ale Constitutiei de cďż˝tre presedintele Traian Bďż˝sescu. Orice alt aspect de naturďż˝ penalďż˝ care ar putea apďż˝rea va fi sesizat organelor abilitate. ďż˝n ceea ce priveste ďż˝ncďż˝lcďż˝rile Constitutiei, sďż˝nt de examinat punctele de vedere expuse de PSD, ale PC, precum si cele ale PRM. Documentul va fi ďż˝naintat Curtii Constitutionale, dar interesant este cďż˝ a fost un punct de vedere chiar virulent din partea PNL, cel care ďż˝n 2004 a fost ďż˝n spatele lui Traian Bďż˝sescu ďż˝n cursa pentru prezidentiale. Din acest punct de vedere pot sďż˝ spun cďż˝ discursul cel mai virulent din Parlament i-a apartinut liderului liberalilor, Crin Antonescu. Aceasta dovedeste cďż˝ la ora actualďż˝ PD este izolat, ďż˝mpreunďż˝ cu PLD, si toate acestea se „datoreazďż˝“ modului ďż˝n care presedintele Traian Bďż˝sescu a ďż˝nteles sďż˝ gestioneze ďż˝n acesti doi ani relatia cu Guvernul si premierul Tďż˝riceanu si relatia cu Parlamentul. S-a lďż˝udat mereu cďż˝ este un presedinte jucďż˝tor, dar era mai important sďż˝ fie un arbitru si un mediator ďż˝ntre institutii si probabil nu s-ar fi ajuns la situatia de astďż˝zi.
Rep.: Cum se vede din Parlament relatia presedinte-premier? Cďż˝ din fata televizorului se vede ca un interminabil divort dintr-o mahala... Basca acum se mai ceartďż˝ presedintele si cu Parlamentul.
R.B.: Parlamentul este, conform Constitutiei, organul suprem al statului. Este locul �n care, asa cum s�nt parlamentarii, unii mai buni, altii mai r�i, democratia exist�. Presedintele s-a situat pe pozitii divergente fat� de Parlament si clasa politic� �n general si fat� de Guvern, pentru c� Parlamentul si clasa politic� nu au �n momentul de fat� o imagine foarte bun�. Dac� te situezi de partea cealalt� a baricadei, este clar c� ai de c�stigat
Rep.: Mai pe sleau, spuneti cďż˝ e un joc de imagine.
R.B.: Exact. �ns� asta nu �nseamn� c� ai si dreptate. Este greu ca, �n momentul de fat�, noi, parlamentarii, s� fim mai credibili dec�t Traian B�sescu, �ns� chiar cu riscul de a mai stirbi poate din imaginea noastr� avem de g�nd s� respect�m Constitutia si s� ap�r�m valorile pentru care ne-am b�tut si �n 1989. Pentru c� atunci ne-am b�tut s� �nlocuim Marea Adunare National� cu Parlamentul si s� alung�m un dictator. Nu vreau s� fiu populist si s� spun c� Traian B�sescu va ajunge un dictator. Rom�nia nu poate fi cadrul �n care B�sescu s� ajung� un dictator. Dar chiar si asa, nu putem tolera derapajele constitutionale ale presedintelui, pentru c� acestea �n final �si pun amprenta si asupra function�rii institutiilor, Guvernului si la un moment dat se pot transpune si �n viata economic�. De exemplu �n sc�derea valorii investitiilor str�ine �n Rom�nia, din cauza crizei politice.

„Poate sďż˝nt ďż˝n mďż˝surďż˝ sďż˝ vorbeascďż˝ despre reforma clasei politice doar tinerii care sďż˝nt implicati ďż˝n politicďż˝“

Rep.: Dar cu premierul ce credeti c� are Traian B�sescu? Pare putin probabil s� fie un alt joc de imagine...
R.B.: De data aceasta cred c� interesul de imagine a fost al premierului. Pe de o parte a iesit din acea stare de sl�biciune, de anonimat �n care a fost doi ani si cred c� era nevoie de acest lucru at�t pentru el c�t si pentru partidul pe care �l conduce. �n acelasi timp a reusit o manevr� desteapt�, respectiv a mutat conflictele de la Presedintie-Guvern la Parlament si mai are timp s� respire.
Dar as vrea s� spun un lucru foarte clar: poate s�nt �n m�sur� s� vorbeasc� despre reforma clasei politice doar tinerii care s�nt implicati �n politic�. Pentru c� nu va trebui cu sigurant� nici unul dintre noi s� explice dac� am fost si ce am f�cut pe la Anvers, n-o s�-l vedeti pe nici unul dintre noi la CNSAS si nim�nui nu o s�-i fie team� de ce a f�cut �nainte de 1989.
Rep.: Teama e alta: c� n-o s� va lase s� iesiti �n fat�...
R.B.: Aici aveti mare dreptate, pentru c� de foarte multe ori m-am �ntrebat de ce tinerii s�nt respinsi. Probabil pentru c� nu apartinem unui anumit sistem. Tr�ian B�sescu ar fi fost mai credibil c�nd vorbeste despre reforma clasei politice dac� nu ar fi apartinut acestei clase politice. El este de fapt produsul acestei clase politice.
Rep.: Si unde-i problema? El �nsusi a recunoscut c� trebuie s� alegem �ntre doi fosti comunisti...
R.B.: Imediat dup� 1990, la diverite niveluri a f�cut parte din aceast� clas� politic�, din sistemul de decizie al ei. A fost ministru al transporturilor, a avut problema cu flota. Se pare c� nici din punct de vedere legal nu putem spune c� Traian B�sescu este foarte curat. Stim problema flota, stim problema casei din Mih�ileanu, vorbim acum de grupurile de interese, fie din jurul presedintelui, fie din jurul premierului. Pentru a concluziona: B�sescu nu e altfel dec�t clasa politic�, iar o adev�rat� reform� va putea face doar cineva venit �n politic� dup� 2000.
Rep.: Dar cu scrutinul pentru referendumul �n ceea ce priveste votul uninominal cum a fost? C� mai toti au �nteles c� parlamentarii nu vor asa ceva...
R.B.: Doresc s� fac o precizare de la bun �nceput: eu am votat pentru vot uninominal. La fel a votat si PSD-ul �n general. Nu stiu dac� au mai votat �mpotriv� si de la alte partide dec�t PRM si UDMR.
Dar trebuie s� �ntelegem un lucru: nu �ntotdeauna ceea ce transmit agentiile de stiri reflect� realitatea. Discutiile au fost �n urm�torul registru: adresa care a venit de la presedintele Rom�niei vorbea de vot uninominal, dar aceast� sintagm� nu exist�. �n schimb exist� cea de vot majoritar. Cum o hot�r�re a Parlamentului are efect de lege, trebuia s� avem un text extrem de precis �nainte de a vota.
Probabil o parte a clasei politice nu-si doreste votul uninominal.
Rep.: A fost si un vot ca s�-i dea peste nas presedintelui? El le-a zis c� fac legi pentru hoti, ei au votat �mpotriva referendumului...
R.B.: Nu stiu dac� a fost asa. Dar vreau s� v� spun c� �n momentul de fat� at�t presedintele B�sescu, c�t si ministrul Macovei nu au mare trecere la parlamentari. Auzeam asear� pe unul dintre cei cincizeci de iintelectuali care zicea c� �n parlament s�nt cei mai multi urm�riti general. Cred c� nu stie termenul si este dezarmant c�t de �ngusti s�nt unii atunci c�nd s�nt pl�titi pentru a ap�ra o anumit� zon� a puterii. Revenind, presedintele Traian B�sescu trebuie s� �nteleag� c� aceeasi legitimitate pe care el o are si care rezid� din votul poporului, o are si Parlamentul. Parlamentarii au fost alesi de acelasi popor de care �i place presedintelui B�sescu at�t de mult s� vorbeasc�, ca de o notiune abstract�. Vorba unui coleg: poate ar trebui s� vorbim mai mult despre cet�tean. Pentru c� atunci am �ntelege si responsabilitatea pe care o avem ca si clas� politic�.