 „Votul uninominal“ - �ntre incultur� si populism
Pentru a elimina din start orice b�nuial� c� as fi ipocrit, recunosc c� am votat �n Parlament „pentru“ ca presedintele Traian B�sescu s� poat� declansa referendumul �n leg�tur� cu asa-zisul „vot uninominal“.
Ba mai mult de at�t, am �naintat la Parlament �n 2005 un Proiect de lege privind alegerea deputatilor si senatorilor �n care sustineam sistemul uninominal.
Proiectul a fost respins �n Senat pentru c� Guvernul T�riceanu i-a dat aviz nefavorabil, iar majoritatea de atunci s-a conformat.
Proiectul este interesant si coerent, dup� cum declara recent o publicatie central�, interesat� s� vad� dac� �n Parlament s-a miscat ceva pe tema „uninominalului“ �n ultima vreme.
Prin sistemul electoral acceptat de o natiune se asigur� reprezentarea electoratului prin scrutin proportional, majoritar sau mixt.
�n prezent, reprezentarea electoratului se realizeaz� prin scrutin proportional, cu vot pe list� blocat�, sistem aplicat �n majoritatea t�rilor europene.
Prin scrutin proportional se asigur� cea mai bun� reprezentare, a marii majorit�ti a electoratului, �n Parlamentul Rom�niei.
Momentul scrutinului este momentul c�nd electoratul chemat la urne devine un arbitru activ �ntre fortele politice care se confrunt� pentru a acapara puterea.
�n opozitie cu scrutinul proportional este scrutinul majoritar, una din modalit�tile de realizare fiind alegerile uninominale si nu votul uninominal, cum gresit se utilizeaz�.
Scrutinul uninominal este utilizat �n Anglia si �n t�rile colonizate de aceasta �n trecut, precum SUA, Noua Zeeland�, Canada, India.
Domnul Emil Boc, presedintele PD si primarul Clujului, bate c�mpii cu gratie c�nd reclam� c� parlamentarii, �nc� din 1990, se tot codesc s� aplice „votul uninominal“, de parc� aceasta ar fi o practic� european� care ne �nghesuie din toate p�rtile.
Ba mai mult, pretios, doct si turuitor, domnul Boc ne face capul toac� cu „votul uninominal“, argument�nd din belsug cu sofisme care tin loc de logic�.
Practica, �n cazurile scrutinului uninominal, acolo unde se mai aplic�, demonstreaz� c� doar primele dou� partide ca important� �si �mpart majoritatea mandatelor, restul partidelor obtin�nd nu mai mult dec�t nimic.
„Prin scrutinul uninominal c�stig�torul ia tot“
Dac� s-ar aplica scrutinul uninominal �n judetul Neamt, atunci judetul nu ar mai fi o singur� circumscriptie, ci ar trebui �mp�rtit �n 8 circumscriptii, egale ca num�r de aleg�tori, numite circumscriptii uninominale.
�n fiecare circumscriptie, din cele 8, fiecare partid va lansa c�te un candidat pentru Camera Deputatilor.
Candidatul clasat primul �ntr-o astfel de circumscriptie va c�stiga mandatul pus �n joc, celelalte partide, oric�t de multe voturi vor fi obtinut, nu primesc nimic. Prin scrutinul uninominal c�stig�torul ia tot, cei care nu l-au votat pierz�nd orice sans� de a fi reprezentati �n Parlament.
S� presupunem c� �ntr-o circumscriptie uninominal� s�nt 4 partide care �si lanseaz� candidatul.
Partidul A obtine 42% din voturi, partidul B obtine 29% , partidul C obtine 18% si partidul D obtine 11%. �n acest caz, unicul mandat pus �n joc va fi c�stigat de partidul A, celelalte partide neprimind ceva. Astfel, 42% din electorat va fi reprezentat �n Parlament, iar 58 % nu va fi reprezentat, deci nu va avea pe cine judeca si sanctiona pentru lips� de performant�.
Un astfel de sistem nu este democratic. Pentru a �mbina dorinta electoratului de a vota direct persoana, cu necesitatea ca majoritatea votantilor s� fie reprezentati �n Parlament, consider c� modelul scrutinului proportional, actual aplicat, s� fie combinat cu votul preferential pe list�. �n acest caz, aleg�torul nu mai aplic� stampila pe lista de partid, ci pe unul din candidatii de pe list�.
Sigur c�, �ntr-un astfel de sistem, competitia �ntre candidatii de pe list� se mut� din interiorul partidului �n circumscriptie si este greu de imaginat cum se vor „bate electoral“ candidatii aceluiasi partid pentru a c�stiga voturi.
Din aceste considerente, dar si din altele, scrutinul proportional este incontestabil mai just dec�t scrutinul majoritar. Scrutinele proportionale asigur� dezvoltarea unor sisteme de cooperare �ntre partide, pe c�nd scrutinele majoritare asigur� dezvoltarea unui sistem de confruntare politic�.
Necesitatea schimb�rii modului de scrutin intervine, de obicei, �n timpul crizelor politice, care antreneaz� bulversarea electoratului.
�n orice caz, alegerea modului de scrutin nu poate fi realizat� dec�t �n urma negocierilor dintre principalele partide, ceea ce Traian B�sescu nu a dovedit c� a �nteles p�n� acum.
Prea mult� lume �si d� cu p�rerea �n problema „votul uninominal“, care practic nu exist� dec�t al�turi de „almanahe“.
|
Autentificare
