Autograful Regelui Mihai, ďż˝ntr-un „careu (bibliofil) de asi“

Momentele cu adevďż˝rat istorice ale acelei zile de vineri, 2 mai 1997, cďż˝nd Regele Mihai si Regina Ana si-au ďż˝nceput vizita de douďż˝ zile ďż˝n judetul Neamt venind dinspre Ardeal si poposind - via Bicaz, Poiana Largului - la Mďż˝nďż˝stirea Neamt, au continut si o ineditďż˝ premierďż˝ bibliofilďż˝. O importantďż˝ carte din fosta bibliotecďż˝ personalďż˝ a cďż˝rturarului G.T. Kirileanu, aflatďż˝ din 1974 ďż˝n patrimoniul Bibliotecii Judetene ce-i poartďż˝ numele, a fost atunci ďż˝nnobilatďż˝ cu cel de-al patrulea autograf inestimabil: MihaiR (Mihai Rege). Dar iatďż˝ si istoria acestei performante bibliofile putin obisnuite... ďż˝n primďż˝vara lui 1915, Nicolae Iorga ďż˝i propunea Reginei Maria sďż˝ o conducďż˝ ďż˝ntr-un sir de vizite prin Capitalďż˝ si prin tarďż˝, spre a cunoaste de aproape farmecul bisericilor ortodoxe romďż˝nesti (regina fiind protestantďż˝ si numai de cinci luni pe tronul tďż˝rii, alďż˝turi de Ferdinand). De altfel, profund preocupat de tot ce ďż˝nsemna traditie si mďż˝rturii, marele istoric era si autorul unor cďż˝rti de referintďż˝ privind valorile patrimoniale din sfintele noastre lďż˝casuri, ďż˝ntre care si „Inscriptii din bisericile Romďż˝niei. Adunate, adnotate si publicate de N. Iorga. 2 vol. Bucuresti, Minerva, 1905-1908 (376 p+379 p). La 27 mai 1915, urmďż˝nd sďż˝ o ďż˝nsoteascďż˝ iar pe reginďż˝, Nicolae Iorga ďż˝i trimite prietenului G.T. Kirileanu, bibliotecar regal si sef al Serviciului pentru petitii si ajutoare al Casei Regale, un bilet scris grďż˝bit cu creionul: „Dragďż˝ D-le (corectat: domnule) Kirileanu, Te rog dďż˝-mi Inscriptiile mele. Mďż˝car vol. I - nu le am si nu le-am luat de la Academie. Salutare, N. Iorga“. Pe marginea biletului pďż˝strat ďż˝n volumul trainic legat ďż˝n piele si carton, cďż˝rturarul nemtean a notat: „Pentru vizita bisericilor din Tďż˝rgoviste ďż˝mpreunďż˝ cu M.S. Regina Maria“. Apoi, ca mare iubitor de carte si valori bibliofile, s-a bucurat desigur cďż˝, la ďż˝ntoarcere, Nicolae Iorga i-a restituit acel tom cu semnďż˝tura suveranei: Maria, 1915 (fireste, trebuie sďż˝ lďż˝sďż˝m la o parte gďż˝ndul cďż˝, ďż˝n calitatea sa de apropiat al Familiei regale, G.T.K. putea oricďż˝nd beneficia si de «ďż˝nalte» semnďż˝turi). Au trecut apoi 82 de ani: douďż˝ rďż˝zboaie mondiale si un noian de suferinte, ďż˝ntre care o silnicďż˝ ďż˝ndepďż˝rtare a Monarhiei (30 dec. 1947) si un regim de hďż˝rtuire „democrat-popularďż˝“ a fostului bibliotecar regal. Retras la Piatra Neamt ďż˝ncďż˝ din 1935, spre a se bucura de vecinďż˝tatea „lui Mos Ceahlďż˝u si-a Mamei Bistrita“, alďż˝turi de comoara de cďż˝rti pe care plďż˝nuia s-o dďż˝ruiascďż˝ orasului ďż˝ndrďż˝git (ceea ce a si fďż˝cut la 24 febrebruarie 1956), G.T. Kirileanu s-a nevoit aici sase ani (1950- 1956) cu pensia anulatďż˝ de noua orďż˝nduire. ďż˝n amintita searďż˝ de vineri, 2 mai 1997 (Izvorul Tďż˝mďż˝duirii!), avďż˝nd asuprďż˝-mi pretioasa carte a Bibliotecii Judetene (al cďż˝rei director si eram), am obtinut prin mijlocirea prefectului de-atunci (Dan Marian Lospa) si a fostului presedinte de Consiliu Judetean (Ioan Onisei) o memorabilďż˝ audientďż˝, la stďż˝retia Mďż˝nďż˝stirii Neamt, din partea Regelui Mihai si a Reginei Ana. Doream sďż˝ le evoc fiinta distinsului cďż˝rturar, aflat ďż˝ntre 1905-1930 ďż˝n slujba Tronului si, deopotrivďż˝, doream ca prin augusta semnďż˝turďż˝ a celui cu adevďż˝rat descďż˝lecat din Istorie, sďż˝ se refacďż˝, fie si numai pe o filďż˝, acel ďż˝ncrďż˝ncenat arc peste timp: Maria, 1915 - Mihai R, 1997. Semnaserďż˝ de asemenea, la timpul lor, ca martori de dincolo de veac: Nicolae Iorga si G.T. Kirileanu... O carte - patru ilustre autografe... Patetic ori nu, asa mi-am dorit atunci sďż˝ ďż˝mplinesc destinul acelui pretios volum cu Inscriptii din bisericile Romďż˝niei. Latinii chiar aveau o vorbďż˝: Habent sua fata libelli - cďż˝rtile ďż˝ti au soarta lor... Iar noi (o stim cu totii) suntem latini. ďż˝ntre timp, au mai trecut, iatďż˝, douďż˝ decenii. Dumnezeu sďż˝-l odihneascďż˝ pe Regele Mihai, dimpreunďż˝ cu toti cei pentru care s-a rugat si el ďż˝ntru iertare si amintire vesnicďż˝!...