TINERII, �n capitala unui judet de munte, �n zilele noastre

RELEUL PIETRICICA

O mďż˝micďż˝ m-a ďż˝ndemnat sďż˝ cďż˝ntďż˝resc ghiozdanul fiicei sale. Avea pe putin cinci, sase kilograme, iar pustoaica firavďż˝, elevďż˝ la un renumit colegiu din Piatra, avea, cu tot cu telefonul mobil, cam 40. Zilnic, pďż˝sesc pe lďż˝ngďż˝ trei licee din oras, trec pe lďż˝ngďż˝ adolescenti, ďż˝mi fac destul de greu loc pe trotuarele ďż˝nguste, ďż˝ntesate cu tineri si tinere, ďż˝i admir, ďż˝i invidiez frumos pentru tineretea lor, ne atingem privirile, hainele, ne mai zicem frantuzeste pardon, ďż˝ntotdeauna avďż˝nd directii contrare si la dus si la ďż˝ntors. Dimineata ďż˝i vďż˝d cum vin la scoalďż˝, pe jos, cu ghiozdanele ďż˝n spate, coborďż˝nd din masinile pďż˝rintilor sau din taxiuri, marea lor majoritate vorbind sau ascultďż˝nd, cu sau fďż˝rďż˝ cďż˝sti, sfďż˝ntul telefon mobil. Mai intrďż˝ ei ďż˝n cďż˝te un boutique bine plasat, de unde cumpďż˝rďż˝ cďż˝te un sandwich pe care ďż˝l ďż˝nfulecďż˝ din mers spre scoalďż˝. Seara, dupďż˝ ore, tinerii de la licee, colegii, gimnazii, ies de la cursuri, cu ghiozdanele lor ďż˝n spate, au ei locurile lor unde, ďż˝n mare majoritate mai stau, mai fac gďż˝lďż˝gie, rďż˝d, se giugiulesc, ďż˝si mai aprind cďż˝te o tigarďż˝, sunt fermecďż˝tori. Asadar, mďż˝ ďż˝ntďż˝lnesc zilnic, mďż˝ ciocnesc, pe trotuar, cu acesti tineri din Piatra. Sunt frumosi. Bďż˝ietii, mai desirati sau mai scunzi, cu sau fďż˝rďż˝ ochelari de tocilar, cu frizuri care de care mai interesante, cu pantaloni strďż˝mti la picior, ďż˝ncďż˝ltďż˝ri la modďż˝, cu vocile lor ďż˝n schimbare, unii mai nonsalanti, altii mai timizi. Iar fetele, cu urechea lipitďż˝ de telefon, unele mai cochete, altele mai sterse, unele mai maturizate, cu tentative de rimel si sofisticďż˝ri feminine, ďż˝ncercďż˝nd parcďż˝ sďż˝ ardďż˝ niste etape, altele ďż˝ncďż˝ rďż˝mase ďż˝n lumea copilďż˝riei. Unde vreau sďż˝ ajung? ďż˝n capitala acestui judet de munte am numďż˝rat 15 licee, colegii sau gimnazii, cďż˝teva cu nume sonore, de traditie, altele cu o bunďż˝ reputatie, ceea ce dovedeste cďż˝ mecanismul educatiei functioneazďż˝, are cursivitate, are tonus. Noi, romďż˝nii, avem mereu aceastďż˝ ciudatďż˝ ďż˝nclinare cďż˝tre criticďż˝ si autocriticďż˝, cďż˝tre autoblamare si minimalizare a ceea ce suntem cu adevďż˝rat. Si eu am tendinta aceasta fiindcďż˝, sincer sďż˝ fiu, vďż˝d, seara, prin pďż˝rculetele dintre blocuri, grupuri de tineri si tinere care au un limbaj ďż˝nfiorďż˝tor de vulgar, care-si trec unul altuia cďż˝te un pet de bere, scuipďż˝, fumeazďż˝ si urlďż˝. Care au si aparate ce emit muzicďż˝, ďż˝n genere manele de cea mai joasďż˝ spetďż˝, ďż˝n fine, o fi defularea lor! Dar sďż˝ auzi fďż˝tuci care se ďż˝ntrec ďż˝n a vorbi doar ďż˝ntr-un argou de neascultat, e jalnic. ďż˝n plus, dacďż˝ mai si citesti, afli dintr-un recent Studiu de Evaluare si Analizare Educationalďż˝, cďż˝ 42% dintre elevii romďż˝ni de 15 ani sunt analfabeti functional, adicďż˝ pot sďż˝ scrie si sďż˝ citeascďż˝, dar nu ďż˝nteleg textele asimilate. La nivel european, analfabetismul functional este de 20%, cu o tintďż˝ de scďż˝dere de sub 15% ďż˝n 2020. Dar poate suntem noi cďż˝rcotasi. Nu cu mult timp ďż˝n urmďż˝, la mijlocul lunii septembrie, am avut bucuria de a-l asculta, pe scena Teatrului Tineretului, pe Daniel Ciobanu, un tďż˝nďż˝r desirat, timid, cu o coditďż˝ de pďż˝r si cu o barbďż˝ rarďż˝, de tranzitie cďż˝tre ce?! Cďż˝tre o altďż˝ lume. Dupďż˝ Neamt Piano Festival, al cďż˝rui suflet a fost acest tďż˝nďż˝r pianist, absolvent al Liceului de Arte ''Victor Brauner'', pe lďż˝ngďż˝ care trec zilnic, privesc altfel tinerii, cu ghizdane, de pe trotuare. Nu pot sďż˝ uit tremurul din glasul acestui pianist exceptional, care deja a concertat pe mari scene ale lumii si care are un viitor strďż˝lucit ďż˝n fatďż˝, cďż˝nd a deschis prima editie a unui festival de pian la Neamt, pentru care s-a luptat, chiar la vďż˝rsta lui. Era ďż˝ncďż˝ntat, emotionat sincer cďż˝ sala teatrului era plinďż˝ ochi. Iar ďż˝n ochi avea un bob de lacrimďż˝ . Asta dupďż˝ ce, dacďż˝ o sďż˝ cďż˝utati pe Google, spre exemplu, concursul de pian Arthur Rubinstein din Tel Aviv, unde el a avut succes, sau Carnegie Hall din New York si Wigmore Hall din Londra, sau turnee ďż˝n Japonia, China, Africa de Sud sau Taiwan… Si vďż˝ mai pot da exemple. George Cristian Potrivitu Bocďż˝net, un ochelarist de la Colegiul National Stefan cel Mare din Tďż˝rgu Neamt. Este acum la o a doua diplomďż˝ ďż˝n tehnici spatiale si instrumentatie satelitarďż˝. De anul trecut lucreazďż˝ ďż˝n Japonia, la Agentia Spatialďż˝ JAXA, pentru teza de masterat ďż˝n domeniul propulsoarelor magnetoplasmatice. E un tďż˝nďż˝r din Humulesti. Asadar, mďż˝ ďż˝ntelegeti de ce ďż˝mi place sďż˝ trec, zi de zi, printre tinerii de pe trotuarele din fata unor licee din Piatra. Si sďż˝ caut, dincolo de hainele lor fistichii si de nonsalanta lor de ďż˝nteles.