Minodora Ursachi a sf�rsit departe de tar�

• s-a stins din viatďż˝ departe de tarďż˝ Minodora Ursachi, cea care a pus bazele Muzeului de Artďż˝ Roman • la institutia pe care a coordonat-o a fost deschisďż˝ o carte de condoleante • „A fost sufletul si spiritul viu al acestui muzeu“, a declarat Mihaela Ciobanu, directorul Muzeului de Artďż˝ •

Romascanii au primit zilele acestea o veste tristďż˝, legatďż˝ de trecerea ďż˝n nefiintďż˝ a celei care a pus bazele Muzeului de Artďż˝, Minodora Ursachi. Departe de tarďż˝, ďż˝n Statele Unite ale Americii, unde se afla de un an, la tratament, Minodora si-a gďż˝sit sfďż˝rsitul, ďż˝ngrijitďż˝ de fiica sa, Viorica si de nepotii ei, medici. ďż˝ndrďż˝gita muzeografďż˝ a murit ďż˝n bratele sotului ei, Vasile Ursachi, alďż˝turi de care a trďż˝it o viatďż˝. Mihaela Ciobanu, directorul Muzeului de Artďż˝ Roman, cea care a fost ucenica Minodorei Ursachi, ďż˝si stďż˝pďż˝neste cu greu lacrimile, atunci cďż˝nd vorbeste despre personalitatea fostei muzeografe. „Zilele acestea, Muzeul de Artďż˝ din Roman se aflďż˝ ďż˝n doliu. Ca si toti cei care au cunoscut-o, si noi am primit o veste cumplitďż˝, moartea muzeografei Minodora Ursachi. Doamna artei romascane a plecat la cele vesnice, dupďż˝ un an de grea suferintďż˝, murind ďż˝n spital. Nďż˝scutďż˝ la 22 decembrie 1934, ďż˝n judetul Galati, comuna Lascďż˝r Catargiu, Minodora Ursachi a absolvit Facultatea de Istorie si Filologie, ďż˝n anul 1956, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. A fost numitďż˝, ďż˝n acelasi an, ďż˝n decembrie, ca muzegraf la Roman, unde functiona si Sectia de artďż˝. A avut un ďż˝nceput greu. A fost persoana care s-a zbďż˝tut sďż˝ punďż˝ bazele acestui muzeu. A functionat ca muzeograf la Roman, timp de 50 de ani. ďż˝n 1967, Sectia de artďż˝ a primit de la autoritďż˝tile locale o clďż˝dire nouďż˝, ďż˝n care functioneazďż˝ ďż˝n prezent muzeul nostru. Este vorba de o clďż˝dire de patrimoniu, Casa Roiu. Prin eforturile sale si ale sotului, Vasile Ursachi, au fost puse bazele institutiei noastre, care s-a dezvoltat de la an la an, prin strďż˝daniile sale. A fost sufletul si spiritul viu al acestui muzeu. Ceea ce stiu toti cei care au cunoscut-o este faptul cďż˝ muzeul a fost prima ei casďż˝ si viata ei. Anul acesta Muzeul de Artďż˝ din Roman ďż˝mplineste 60 de ani de existentďż˝, lucru pe care-l vom marca la Anuala de picturďż˝, din decembrie, cďż˝nd se vor ďż˝mplini si cei 60 de ani care s-au scurs de la moartea Mariei Ciurdea, o altďż˝ doamnďż˝ a artei romascane“, a declarat muzeograf Mihaela Ciobanu. Minodora Ursachi a murit sďż˝mbďż˝tďż˝, 18 noiembrie, ďż˝ntr-un spital din America. Dorinta ei a fost de a fi ďż˝nmormďż˝ntďż˝ la Roman, motiv pentru care familia face demersuri pentru transportul ďż˝n tarďż˝, formalitďż˝ti destul de complicate. „Credem cďż˝ sicriul continďż˝nd corpul neďż˝nsufletit al muzeografei va ajunge ďż˝n tarďż˝ sďż˝mbďż˝tďż˝, 25 noiembrie. Pentru cďż˝, asa cum spuneam, Muzeul de Artďż˝ a fost prima ei casďż˝, am decis sďż˝ deschidem o carte de condoleante. Toti cei care doresc sďż˝-i aducďż˝ un ultim omagiu, sďż˝nt rugati sďż˝ treacďż˝ pe la muzeul nostru, pentru a nota cďż˝teva cuvinte ďż˝n aceastďż˝ carte“, a mai precizat Mihaela Ciobanu. Dupďż˝ iesirea la pensie, Minodora Ursachi a scris si trei cďż˝rti: Muzeul de Artďż˝ Roman la 50 de ani, monografie publicatďż˝ ďż˝n 2007, Identitďż˝ti artistice la Roman, carte care a vďż˝zut lumnina tiparului ďż˝n 2013 si ultima carte, publicatďż˝ ďż˝n 2016 Fenomenul artistic romascan.