Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Noiembrie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

De ce Ziua Misc�rii de Rezistent� Armat� Anticomunist� si nu Ziua Misc�rii de Rezistent� Anticomunist�?

Senatul Rom�niei s-a aflat �n faza dezbaterii proiectului unei initiative parlamentare privind declararea zilei de 26 octombrie ca Ziua misc�rii de rezistent� armat� anticomunist�. Senatorul PSD Serban Nicolae, presedintele Comisiei Juridice din Senat, a sustinut respingerea initiativei motiv�nd c�: 1. partizanii anticomunisti din munti ar fi sl�bit capacitatea de ap�rare a Rom�niei, imediat dup� 23 august 1944, dac� acestia ar fi existat si 2. �ncerc�rile de a schimba or�nduirea de sub ocupatia sovietic�, cu o or�nduire sub ocupatie american�, era iluzorie, deoarece Churchill nu a fost mai bun cu noi dec�t Stalin. Senatorul a motivat c� �ntre partizanii refugiati �n munti erau si indivizi urm�riti initial pentru cu totul alte cauze, dec�t pentru lupta anticomunist� si acestia nu au fost putini deloc. De la bun �nceput tin s� precizez c� interventia senatorului Serban Nicolae, referitor la respingerea initiativei legislative respective, nu a constituit nici pe departe cea mai inspirat� interventie din cariera sa. Desigur, este mai greu de �nteles despre ce „rezistent� armat� anticomunist� putea fi vorba �n Rom�nia, �ncep�nd cu 23 august 1944. Ce stim este c� momentul 23 august 1944 a declansat o serie de evenimente complexe, pe care istoriografia nu le-a clarificat suficient, din varii motive. La 23 august 1944, regele Mihai �l aresteaz� pe maresalul Ion Antonescu si d� citire la postul de radio a „Proclamatiei c�tre tar�“, prin care anunta iesirea Rom�niei din alianta cu Germania si �ncetarea r�zboiului cu Natiunile Unite. Actul regal a fost urmare a negocierilor de la Cairo, dintre trimisii Casei regale rom�ne si trimisii Casei regale britanice. Marcat profund de actul s�u de curaj, t�n�rul rege fuge din Bucuresti, ascunz�ndu-se la Peles �n Sinaia, nu �nainte de a-l preda pe Antonescu comunistilor. Puterile Aliate au fost socate de faptul c� regele Mihai a f�cut public� Proclamatia �nainte ca Rom�nia s� fi �ncheiat un Armistitiu cu sovieticii, care intrau �n tar�. �n aceste conditii, actul regal a fost considerat o aventur�, �n care regele intrase printr-o lovitur� de palat, prost sf�tuit.

Nesemnarea armistitiului si consecintele sale

Sovieticii au profitat din plin si nu au semnat armistitiul dec�t pe 12 septembrie 1944, c�nd teritoriul Rom�niei a fost ocupat �n �ntregime de Armata Rosie. Datorit� faptului c� �ntre 23 august si 12 septembrie nu a existat un armistitiu �ncheiat , trupele sovietice de pe teritoriul Rom�niei au tratat tara ca pe un stat inamic sau ocupat, f�r� ca Proclamatia regal� s� constituie vre-un impediment. Datorit� Proclamatiei regale, Armata Rosie, aflat� pe 23 august 1944 �n Nordul Moldovei, a �naintat nestingherit�, arest�nd militarii rom�ni �nt�lniti, pe care i-a luat prizonieri, trimit�ndu-i �ncolonati spre Siberia. Se apreciaz� c� urmare a ne�ncheierii armistitiului circa 140.000 de ostati rom�ni, au luat drumul Siberiei, ca prizonieri de r�zboi. Abia pe 12 septembrie armistitiul a fost semnat la Moscova, numai de c�tre partea rom�n� si partea sovietic�, americanii si englezii deleg�ndu-i pe sovietici s�-i reprezinte. Mesajul Americii si Marii Britanii a fost evident, URSS avea drum liber pentru impunerea intereselor asupra Rom�niei. Singurul avantaj pe care sovieticii ni l-au oferit a fost c� au declarat Dictatul de la Viena din 1940 ca nul si neavenit, Transilvania revenind de drept Rom�niei. Dup� 2 zile, pe 14 septembrie 1944, Radio Moscova preciza c� „Poporul sovietic nu poate uita distrugerile si f�r�delegile comise de c�tre cotropitorii rom�ni, al�turi de armata german�, �n Odesa, Crimeea, Caucazul de Nord si Stalingrad“. Imediat, pe 28 septembrie, premierul britanic W. Churchill declara public c� „Armistitiul poart� natural amprenta vointei sovietice, Rom�nia merg�nd orbeste �n spatele lui Hitler �n �ncercarea de a distruge Rusia. Rom�nia si-a adus aportul ei la imensele suferinte pe care poporul rus le-a �ndurat“. Pe 9 octombrie 1944, premierul W. Churchill s-a deplasat urgent la Moscova, f�r� partea american�, pentru a negocia un troc cu Stalin, ced�ndu-i Rom�nia �n schimbul Greciei, �n care Marea Britanie avea mari interese. �ntre Churchill si Stalin s-a pecetluit soarta Europei �n general si a Rom�niei �n special, pe un banal servetel de h�rtie, intrat astfel �n istorie.

Trecerea Prutului, trecerea Nistrului

Acestea au fost circumstantele �n care, �n Rom�nia, ocupantul sovietic a coordonat actiuni de pedepsire a unor �ntregi categorii ale populatiei, ceea ce a constituit unul din principalii factori favorizanti ai aparitiei unor misc�ri de rezistent� sau �mpotrivire, �n perioada 1944 - 1947. �n multe t�ri europene, chiar si �n Franta, colaborationismul de orice fel cu trupele germane a fost sanctionat dur dup� eliberare si nu de putine ori �n dev�lm�sie, sub furia momentului. Rom�nia nu a f�cut exceptie, dar arest�rile si condamn�rile vinovatilor pentru atrocit�tile comise �n r�zboi au fost de prea multe ori si pretexte pentru eliminarea elitelor sau a opozantilor politici �n opera de consolidare a noii puteri. Odat� cu deschiderea unor arhive ale Securit�tii, �n 2005, au fost descoperite fapte care au relevat c� �n perioada 1944-1964 au existat „partizani“, unii izolati, altii grupati, care au constituit „rezistenta armat� anticomunist�“. Este greu de perceput ca „bandit“ un t�ran fugit cu pusca �n munti, terorizat de „binefacerile colectiviz�rii fortate“, dup� cum, la fel de greu este de asimilat un legionar sau un militar rom�n urm�riti prin munti pentru atrocit�tile s�v�rsite cu un „membru al rezistentei armate anticomuniste“. Toat� aceast� arhiv�, proasp�t prospectat� , trebuie s� fac� obiect de studiu pentru istorici, care s� aduc� clarific�rile necesare, pentru a fi preluate �n memoria colectiv�, drept cazuri reale de „rezistent� armat� anticomunist�“. S-a dovedit de altfel, c� �n multe astfel de grupuri de partizani existau si ofiteri din armata regal�, urm�riti de regim pentru atrocit�tile de pe frontul antisovietic. Dac� ne �nchipuim c� aceste forme de rezistent� armat� pot fi asimilate cu o „miscare de rezistent� armat� anticomunist�“, putem ajunge la eroarea de a crede c� trecerea Nistrului de c�tre Armata Regal� Rom�n� a fost o ampl� „miscare de rezistent� armat� anticomunist�“. Pentru Rom�nia, trecerea Prutului la 22 iunie 1942 a fost un act de reparatie istoric�, de curaj si de demnitate national�. Dar trecerea Nistrului a fost un act nes�buit al regelui Mihai si maresalului Antonescu, care pentru poporul rom�n a �nsemnat grele privatiuni si orori, decenii �ntregi, dup� 23 august 1944.

Colectivizarea a generat rezistenta armat� anticomunist�

Nu pot fi echivalate ast�zi actele de ripost� armat� a celor urm�riti pe drept dup� 23 august 1944, ca criminali de r�zboi sau ca p�rtasi la atrocit�tile hitleriste operate pe teritoriul URSS, cu o „miscare de rezistent� �mpotriva regimului comunist“, at�ta timp c�t sovieticii erau parte din puterile Aliantei. Comunismul s-a consolidat temeinic �n Rom�nia dup� 30 decembrie 1947, dup� abolirea monarhiei, c�nd au urmat principalii factori declansatori ai misc�rilor de �mpotrivire, factori precum instalarea dictaturii proletariatului, eliminarea elitelor si a partidelor istorice, nationalizarea si altele, culmin�nd cu perioada colectiviz�rii agriculturii dintre anii 1949-1962. Principalul factor declansator al rezistentei armate anticomuniste a fost colectivizarea fortat� a agriculturii. �ntr-o recent� statistic� se evidentiaz� c� dintre categoriile sociale implicate �n rezistenta anticomunist�, 70% au fost t�rani si 63% au fost f�r� de partid. Este evident c� centrul de greutate al misc�rii de rezistent� armat� anticomunist� l-a constituit p�tura de t�rani din perioada 1949-1962, c�t a durat colectivizarea. Se recunoaste faptul c� �nc� nu exist� o cercetare aprofundat� si real� asupra acestui fenomen. Din ce s-a scris p�n� acum, dup� 1990, rezult� c� �n majoritatea cazurilor rezistenta anticomunist�, intern� si extern�, �n Rom�nia nu a constituit-o rezistenta armat�, ci diverse forme non-violente, finalizate pentru combatanti cu privatiuni, �nchisori, canale etc. Nu �nteleg care au fost mobilurile initiatorului proiectului de lege, de a se limita doar la miscarea de rezistent� armat�, c�nd aceasta era doar parte a Misc�rii de rezistent�. Nu toate formele de nemultumire sau neacceptare manifestate pot fi considerate miscare de rezistent� anticomunist�. S-a ajuns la situatii aberante, c�nd fosti pusc�riasi de drept comun dinainte de 1990 se declar� ast�zi c� au fost detinuti politici. Si ast�zi exist� nemultumiri sociale, nu putine, dar nu le putem trata ca misc�ri de rezistent� anticapitalist�. Doar mintile bolnave ale unor comunistofobi incurabili sunt capabile s� defineasc� misc�rile sociale actuale ca rezistent� anticomunist� sau rezistent� antibolsevic�. Dac� �n Rom�nia s-a instituit �n anul 2000 Crucea comemorativ� a rezistentei anticomuniste nu v�d de ce nu ar fi declarat� si o zi national� pentru a comemora Ziua misc�rii de rezistent� anticomunist�. Partial, �ncep s�-i dau dreptate senatorului Nicolae Serban.

Articol afisat de 971 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective