ESECUL

Dupďż˝ 27 de ani de „democratie originalďż˝“, pentru care ne-am bďż˝tut ca chiorii, cocotati pe baricade mai abitir ca ďż˝n „rďż˝zboiul celor trei roze“, putem spune cďż˝ bilantul de astďż˝zi poate fi ďż˝ncadrat perfect ďż˝n definirea esecului. Desi ďż˝n 1990 am pornit cu totii ďż˝nflďż˝cďż˝rati sďż˝ punem bazele unei „economii de piatďż˝“, a „pluralismului politic“ si a unei „culturi a diversitďż˝tii opiniilor“, constatďż˝m cďż˝ la bilant, ďż˝n toate domeniile vietii din Romďż˝nia, predominďż˝ nonvaloarea, coruptia, abuzurile si lipsa de predictibilitate. Am vrut cu totii sďż˝ construim o economie de piatďż˝ „ca afarďż˝“ si ne-am ales doar cu statutul de „piatďż˝ de desfacere“ pentru cei de afarďż˝, ďż˝n care hďż˝lďż˝duie multinationalele, ca prin colonii. Economia de piatďż˝ s-a dezvoltat pe fondul dezindustrializďż˝rii si al devalizďż˝rii avutiei nationale. Economia socialistďż˝ ermetizatďż˝ si superintegratďż˝ a fost pulverizatďż˝ ďż˝n cďż˝tiva ani ďż˝ntr-o „grďż˝madďż˝ de fiare vechi“ pe care s-au ridicat sutele de hipermarketuri pentru pďż˝trunjelul si „barabulele“ de import. Produsele de lďż˝nďż˝ le importďż˝m ca produse de lux, ďż˝n timp ce lďż˝na autohtonďż˝ o ardem pe lďż˝ngďż˝ stďż˝ni. Dacďż˝ a fost un consens general, privind tranzitia de la economia socialistďż˝ la economia capitalistďż˝, constatďż˝m cďż˝ singurii capitalisti autohtoni care au luat nastere, au fost „profitorii tranzitiei“, iar singura formďż˝ de capitalism instalatďż˝ a fost capitalismul „de cumetrie“. Sďż˝tui, ďż˝n decenii ďż˝ntregi, de democratia socialistďż˝ instalatďż˝ ca expresie a „puterii poporului“, am fost cu totii de acord cďż˝ este momentul sďż˝ beneficiem de instalarea aplicatďż˝ a pluralismului politic. ďż˝mbďż˝tati de apa chioarďż˝ a „dreptului de a alege liberi“, ca dar suprem al democratiei mult rďż˝vnite, constatďż˝m contrariati cďż˝ de la un scrutin la altul, se micsoreazďż˝ numďż˝rul celor care ies la vot. La scrutinul din 2016, s-a ajuns ca trei milioane de romďż˝ni sďż˝ devinďż˝ „o majoritate confortabilďż˝“. Constatďż˝m cu greatďż˝ cďż˝ dupďż˝ fiecare golire a urnelor ne pricopsim cu un numďż˝r din ce ďż˝n ce mai mare de alesi lipsiti de valoare personalďż˝, corupti si cleptomani, mafioti, gugumani si semidocti, cďż˝ptusiti pďż˝nďż˝ la refuz cu diplome si cu certificate obtinute la kilogram, de la cooperative de „ďż˝nalte studii“. Am ajuns sďż˝ ďż˝nghitim si deviza diversionistďż˝ „sďż˝ ne conducďż˝ tinerii“, dupďż˝ care institutii importante din toate cele trei puteri ale statului au fost invadate de cohorte de diletanti, care nu stiu nici cum se face funda sireturilor la pantofi, dar sunt mai motivati de cďż˝pďż˝tuialďż˝, decďż˝t de binele natiunii. Pe fondul noii democratii originale, statul a evoluat de la „statul clientelar“ cďż˝tre „statul mafiot“, cum l-a caracterizat, ďż˝n cunostintďż˝ de cauzďż˝, fostul presedinte Traian Bďż˝sescu. ďż˝n prezent, trďż˝im din plin ďż˝ntr-o Romďż˝nie ďż˝n devenire ca „stat disciplinar“, transformatďż˝ ďż˝n „cďż˝mp tactic“, de monstuoasa coalitie dintre puterea judecďż˝toreascďż˝ si serviciile secrete, ďż˝n frunte cu SRI. Interventiile serviciilor secrete, ďż˝n „cďż˝mpul tactic“, au avut ca reusitďż˝ infiltrarea propriilor oameni ďż˝n toate domeniile: justitie, partide, media, societatea civilďż˝, sindicate, pďż˝nďż˝ si ďż˝n fotbal, pentru a influenta, atďż˝t politica de cadre, cďż˝t si orientarea deciziilor. ďż˝n domeniile economice, ďż˝n cei 27 de ani, structurile de putere au cam fost distribuite si redistribuite, puterea economicďż˝ surclasďż˝nd puterea politicďż˝. ďż˝n partide au dispďż˝rut reperele, iar ideologiile s-au mixat, de nu mai stii care este „stďż˝nga“ si care „dreapta“. Parlamentul a ajuns o institutie de „trei parale“, preocupatďż˝ mai mult de stďż˝rpirea ambroziei decďż˝t de stďż˝rpirea coruptiei. Scena politicďż˝ a Romďż˝niei a devenit „tara nimďż˝nui“, ďż˝n care fiecare se preumblďż˝, ca „vodďż˝ prin lobodďż˝“, dďż˝ndu-si cu pďż˝rerea si fďż˝cďż˝nd cďż˝rtile.
Societatea civilďż˝ vrea ca legile sďż˝ fie dictate ďż˝n stradďż˝, justitia se bagďż˝ ďż˝n politicďż˝, procurďż˝rii si-au fďż˝cut republica lor, iar serviciile, avďż˝nd ďż˝ncďż˝ sindromul „sub papucul lui Ceausescu“, vor se devinďż˝ „farul cďż˝lďż˝uzitor“ al natiunii. Atďż˝t justitia cďż˝t si serviciile, au ďż˝nteles cďż˝ reconfigurarea sferelor de putere ďż˝n Romďż˝nia, trebuie pornitďż˝ din sfera politicii. Politicile executivului si politicile legislativului, sunt predominante ďż˝n „cďż˝mpul tactic“ si aici trebuie create cadrele si deciziile, sub control total. Desigur cďż˝ asistďż˝m la balansul imixtiunilor, imixtiunea politicului ďż˝n justitie alternďż˝nd cu imixtiunea justitiei ďż˝n politic. ďż˝n politica „care pe care“, fiecare doreste sďż˝-i rupďż˝ gďż˝tul celuilalt. Dacďż˝ nu gďż˝tul, mďż˝car gura. Echilibrul celor trei puteri ďż˝n Romďż˝nia: legislativďż˝, executivďż˝ si justitia, a rďż˝mas doar literďż˝ de Constitutie. Nu s-a cďż˝zut de acord cďż˝ ďż˝n Romďż˝nia coruptia poate fi opritďż˝ prin legi clare, emise doar de Parlament, dar si prin activitatea unor magistrati integri moral si profesional, care sďż˝ aplice aceste legi. Cea mai sofisticatďż˝ formďż˝ de coruptie este ocuparea functiilor publice prin desemnďż˝ri unipersonale. Trebuie eradicate nepotismul si favoritismul, si trebuie dat curs meritocratiei, ca singure sanse de ďż˝ndreptare a lucrurilor. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a lansat un pachet de legi menite sďż˝ mai reformeze ce se poate din justitie. Pďż˝rerile cu privire la continutul acestor reglementďż˝ri noi, sunt ďż˝mpďż˝rtite, pro si contra. Consiliul Superior al Magistraturii, chemat sďż˝ analizeze proiectele, ďż˝n loc sďż˝-si exprime opinia selectiv, pe ce este bun si pe ce nu, a preferat sďż˝ emitďż˝ un aviz ďż˝n devďż˝lmďż˝sie, dupďż˝ principiul „aruncďż˝rii cojocului pe foc, pentru un pďż˝duche“. ďż˝n atari circumstante, singura solutie pentru ministrul justitiei este sďż˝ repunďż˝ Parlamentul ďż˝n drepturi, ďż˝naintďż˝nd pachetul de legii acestuia, pentru a decide. Lďż˝trďż˝ii de serviciu, reprezentanti jalnici ai democratiei controlate si dirijate, nu vor ca aceste legi sďż˝ ajungďż˝ ďż˝n Parlament, ci sďż˝ fie discutate colocvial prin cafenele sau cumetrial pe marginea santului. Desigur cďż˝ ďż˝ntr-o democratie realďż˝, cetďż˝teanului trebuie sďż˝ i se dea sansa deplinďż˝ de a-si exprima opinia. Dar democratia fďż˝rďż˝ educatie nu este posibilďż˝. Unii se dau de ceasul mortii, ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ ne convingďż˝ cďż˝ educatia este funciar legatďż˝ doar de elite. Se redeschide astfel lupta de clasďż˝, ďż˝n care elitele nu prea au fost majoritare ďż˝n ultimele decenii. Asa cďż˝ educatia trebuie sďż˝ devinďż˝ bun comun. Si lipsa armoniei ďż˝n societatea romďż˝neascďż˝ este un mare Esec.