Gest pentru memoria unui ilustru cardiolog

Memoria unuia dintre cei mai mari cardiologi pe plan mondial din
toate timpurile, romascan la origine, Constantin C. Iliescu, ar putea
fi adus�, cu un gest simbolic, �n atentia comunit�tii din care acesta
a pornit �n viat�, gratie unei initiative a directorului Filarmonicii
George Enescu din Capitalďż˝, un alt fiu al locurilor, Andrei Dimitriu.
Prezent, pe 2 august, �n orasul natal, la dezvelirea pl�cii
comemorative de pe casa �n care a locuit marele Mihail Jora (Casa
Elvetianďż˝ de pe Strada Stefan cel Mare, n. red.), acesta a lansat
public propunerea s� se procedeze la fel si �n cazul ilustrului
academician. „Cred cďż˝ este important sďż˝ fie evidentiate casele cu
numelor marilor personalit�ti legate de Roman; o sugestie este ca si
casa lui Constantin C. Iliescu s� fie evidentiat� �n acest mod. Chiar
am trecut pe acolo, pe Strada Cuza Vod�, am v�zut c� exist� si �i
propun domnului primar sďż˝ se preocupe de acest aspect. Este
vorba despre unul dintre cei mai mari cardiologi din lume, �n
timpurile sale, fondatorul ASCAR, o personalitate recunoscutďż˝
mondial“, a specificat Andrei Dimitriu. Edilul sef a specificat cďż˝
aceast� propunere va fi tratat� cu toat� seriozitatea, �n memoria
distinsului romascan, fost membru al Academiei Rom�ne, cu un
prilej care va fi legat temporar de viata sau activitatea lui Constantin
C. Iliescu. Ilustrul doctor s-a n�scut pe 15 septembrie 1892, �n
Roman, �ntr-o familie de vechi boieri intelectuali (tat�l, generalul C.
Iliescu, mama - Olimpia Makarovitsch, rudďż˝ cu B. P. Hasdeu si
episcopul Melchisedec Stef�nescu) si a decedat pe 30 octombrie
1978, la Bucuresti. Dupďż˝ studiile liceale la Iasi si absolvirea
Facult�tii de Medicin� din Bucuresti (1919), s-a specializat la
Londra, timp de patru ani, �n cardiologie (University College si
Clinica si Laboratorul Profesorului Th. Lewis), unde a fost numit
asistent, paralel cu activitatea clinic�, orient�ndu-se spre cercetare
(rezultatul, 12 lucr�ri originale). A revenit �n tar� �n 1923, cu un an
mai t�rziu c�s�torindu-se cu cu Zizica Br�ileanu, nepoata scriitorului
de origine romascan�, Garabet Ibr�ileanu. �ntre 1923 - 1929 a fost
sef de lucr�ri, �ntre 1929 - 1932, conferentiar, �n acelasi an fiind
numit profesor agregat pentru semiologia si clinica aparatului
cardiovascular. �ntre 1941-1943 a publicat, �n premier� national�,
un volum despre electrocardiografie, cartea De vorbďż˝ cu studentii, o
monografie privind infarctul miocardic prin tromboza coronarianďż˝
(care a primit premiul Oroveanu al Academiei Rom�ne), de-a lungul
vietii sale profesionale ap�r�ndu-i, �n tar� si str�in�tate, peste 200 de
lucr�ri. Din 1945 a fost profesor de medicin� intern� si cardiologie la
Spitalul Caritas si, �n acelasi an, a pus bazele ASCAR, unde a
activat ca profesor. �ntre 1959 - 1975 a fost expert al Organizatiei
Mondiale a S�n�t�tii pentru Rom�nia pe probleme cardiovasculare,
�ntre 1959 - 1973 presedintele Societ�tii nationale de cardiologie si,
din 1965, membru al Academiei Rom�ne. De asemenea, a fost
membru de onoare al unor numeroase si de prestigiu societ�ti
str�ine de cardiologie, fiind distins cu diverse ordine nationale. �n
1967 a organizat si prezidat primul congres de cardiologie din tarďż˝
si, �ntre 1968 - 1974 a prezidat sectii de comunic�ri la congresul
european de cardiologie (Atena, 1968) si mondial (Londra, 1970) si
este propus vicepresedinte al Congresului mondial de la Buenos
Aires (1974).