Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2017
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 7 Iulie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Cu g�ndul la semeni

44 de „Vacante Muzicale la Piatra Neamt“

Dr.

Cum? Unde s-a mai v�zut asa ceva? Un conferentiar universitar, dasc�l de mare prestigiu, care se coboar� p�n� la postura celui care �ntoarce sau aseaz� paginile partiturilor de pian ale artistului care sustine un program?
Da, cu respect, s�rum�na, doamn� Mihaela Spiridon. V-am urm�rit cu atentie, cunosteati partitura la perfectie. Nu ati ezitat o singur� clip� si nu ati creat pianistului emotii. Ati contribuit la reusita actului artistic si de pe scaunul acela, numai aparent f�r� �nsemn�tate. Nu ati cobor�t, ci ati urcat �n ochii si �n pretuirea publicului.
...
Dintre toate genurile muzicii clasice, muzica de camer� este, f�r� �ndoial�. cel mai dificil si mai pretentios. Cei care i se dedic� reclam� un plus de st�p�nire a instrumentelor, un plus de talent si m�iestrie, pentru ca expresia muzical� s� fie cea scontat�, adic� maximal�.
Acelasi lucru se �nt�mpl� si cu ascult�torul de muzic� de camer�, pentru care este necesar� o educatie muzical� mai insistent� si de durat�. Dar cei cei care ajung s-o �nteleag� sunt oameni �mpliniti, care se pot bucura �n mai multe feluri de arta f�r� egal a sunetelor.
Un festival cu ponderea „Vacantelor muzicale la Piatra Neamt“ nu putea eluda muzica de camer�. Cei doi solisti care au sustinut concertul celei de a patra zi, violoncelistul R�zvan Suma si pianistul Horia Mihail, tineri dar �n deplin� maturitate, s-au contopit cu instrumentele lor, la fel de greu de st�p�nit, dar au reusit s� intre �n rezonant� cu publicul venit s�-i asculte, care i-a r�spl�tit cu cuvenite si meritate aplauze. Nu fiindc� rom�nul aplaud� orice, ci pentru c� cei doi au avut darul s� se apropie de sufletul celor prezenti si le-a satisf�cut valentele.
Ne oprim putin asupra instrumentelor. �n marea familie a acestora, vioara este socotit� nu numai regina tuturor instrumentelor, ci si fiica, t�n�ra r�sf�tat� si vioaie, care a mostenit de la �naintasi talentul si este dornic� s�-i dep�seasc�, �n vreme ce violoncelul este considerat tat�l, mai asezat si mai molatec dec�t fiica, iar contrabasul �l reprezint� pe bunic, cel care d� profunzime si tr�inicie familiei. Nu, n-am uitat viola, intermediar� �ntre fiic� si tat� si care poate fi o alt� surioar� sau chiar o m�tus�.
Violoncelul este un instrument greu, nu doar la figurat, are un timbru melancolic, cu vibratie mai temperat�, mai p�trunz�toare, nu este la fel de vioi ca vioara, dar e capabil s� realizeze arabescuri sonore deosebit de frumoase si s� permit� interpret�ri de mare valoare.
Dup� �ncheierea r�zboiului, �n perioada grea de foamete si transhumant� c�tre vestul t�rii, ceva mai avut, �ncercam s�-mi aflu drumul �n muzic�. G�sisem �n podul liceului („V. Alecsandri“ din Galati), un violoncel vechi, de care eram foarte bucuros. L-am adus, pe c�t posibil, la lumin�, i-am �ncropit corzi din s�rm�, dar foloseam un arcus de vioar�, c� altul nu aveam. �ncepusem s� iau lectii cu profesorul de muzic�, �ncepusem s� cunosc tainele instrumentului dar era greu, lipseau partiturile, experienta altora, si �mi d�deam seama c� nu era ce-mi doream. C�nd p�rintii au reusit s�-mi cumpere o vioar�, am abandonat violoncelul, dar nu f�r� a-i p�stra o respectuoas� afectiune.
Pianul face parte din instrumentele cu coarde lovite (ca si tambalul), este cel mai complex instrument muzical, cu cea mai larg� deschidere �n spectrul vibratiilor sonore, singurul care se �ntinde si acoper� opt octave si care este apt s� emit� acorduri absolute, gratie celor 10 corzi diferite (20 pentru patru m�ini) care pot vibra simultan, acoperitoare pentru orice partitur�. Vechimea lui se apropie de 1.000 de ani, a cunoscut numeroase metamorfoze p�n� la forma actual�, se bucur� de constructori care i s-au dedicat �n exclusivitate, devenite m�rci de exceptie. Fiecare instrument are propria personalitate, propria sonoritate si nu seam�n� cu altul. Istoria pianului este la fel de bogat� pe c�t de frumoas�.
Studiul pianului nu este deloc usor. Des�v�rsirea este greu de atins si nu e dificil de explicat, dac� ne g�ndim c� fiecare m�n� citeste propria sa partitur�, diferit� de a celeilalte, dar ochiul trebuie s� le parcurg� simultan. Pentru pianisti, factorul tehnic� are o pondere cu totul particular�, de esent�. Dar ceea ce trebuie spus este c� nu tehnica �i departajeaz�, ci interpretarea, cea mai valoroas� calitate a oric�rui artist muzician si care, �n cazul pianului, rezult� din alte coordonate dec�t pentru instrumentele cu corzi si arcus. Pianisti sunt destul de multi, dar des�v�rsiti mult mai putini, chiar dac� st�p�nesc tehnica. Ei sunt creditati cu un plus de tenacitate, se confund� cu instrumentul mai mult dec�t ceilalti artisti, dornici s� �mp�rt�seasc� celor din jur, din m�iestria lor.
Sunt convins c� R�zvan Suma si Horia Mihail, protagonistii concertului din cea de a patra zi a festivalului, au o colaborare �ndelungat�. Ei nu au l�sat impresia a doi instrumentisti care c�nt� �mpreun�, un solist si un acompaniator, ci s-au completat �n mod fericit, si-au contopit eforturile si arta interpretativ� si au realizat un c�mp sonor unic si indivizibil, de calitate, care a impresionat �n cel mai �nalt grad.
�nainte de a �ncheia cronica zilei, nu c� as fi mare amator de statistici, dar mi-a trecut prin minte c� ar fi interesant� o cercetare care s� stabileasc� num�rul de piane existente la suta de mii de locuitori, valoarea de referint� pentru majoritatea indicatorilor. Ar fi �nc� un test pentru deschiderea rom�nului pentru actul de cultur�, din care muzica face parte. Oare unde ne-am afla pe graficul Uniunii Europene?!?
Poate c� .... e mai bine s� nu aflu.
*
Seara muzicii de promenad�... A fost...
Cronicarul si-a luat boii lui Dumnezeu �n cap si... tace. �mbufnat.
Din respect pentru public. Si pentru muzic�.

Articol afisat de 1622 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Virgil R�ZESU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective