Slujbďż˝ la troita soldatilor germani ucisi la Brates

• pentru al 12-lea an consecutiv, localnicii au participat la o slujbďż˝ de pomenire • ceremonia religioasďż˝ are loc la troita ce vegheazďż˝ groapa ďż˝n care au fost ďż˝nmormďż˝ntati soldati nemti ucisi de rusi, ďż˝n 1944 • „ďż˝n acest loc au fost gďż˝site opt cadavre si tata, ďż˝mpreunďż˝ cu alti oameni, s-a gďż˝ndit cďż˝ trebuie ďż˝ngropate“, aflďż˝m de la Nicolae Benedek •

Tďż˝rcďż˝uanii, ce-i drept putini la numďż˝r fatďż˝ de anii din urmďż˝, speriati cel mai probabil de iarna revenitďż˝ pe neasteptate, s-au adunat sďż˝mbďż˝tďż˝, 22 aprilie, pentru al 12-lea an la rďż˝nd, la Brates, pentru comemorarea a opt ostasi nemti, ce si-au aflat sfďż˝rsitul ďż˝n septembrie 1944, ďż˝n codrii Tarcďż˝ului. Ostasii nemti ďż˝si duc astďż˝zi vesnicia ďż˝ntr-un mormďż˝nt comun strďż˝juit de patru brazi plantati ďż˝n urmďż˝ cu peste sapte decenii prin generozitatea si credinta localnicilor. Te Deum-ul ďż˝nchinat acestora, dar si tuturor eroilor, a fost oficiat de cďż˝tre preotul Emilian Cďż˝ruceru, parohul Bratesului, la troita ďż˝nďż˝ltatďż˝ de localnici ďż˝n urmďż˝ cu zece ani. ďż˝nainte de slujbďż˝, sďż˝tenii au aprins cďż˝te o lumďż˝nare si au plantat panselute pe mormďż˝ntul celor ce-si dorm somnul de veci pe Valea Tarcďż˝ului. „Am oficiat, conform traditiei, si-n acest an o slujbďż˝ de pomenire a tuturor celor care si-au aflat sfďż˝rsitul pe cďż˝mpul de luptďż˝ ďż˝n aceastďż˝ zonďż˝. Am fost mai putini la numďż˝r comparativ cu anii din urmďż˝, dar pe cďż˝t de mare a fost supďż˝rarea, pe atďż˝t de plinďż˝ a fost bucuria faptului cďż˝ ne-a ďż˝nvrednicit bunul Dumnezeu si Sfďż˝ntul Mucenic Gheorghe de a participa si de aceastďż˝ datďż˝ la slujba de pomenire a tuturor celor trecuti ďż˝n vesnicie ďż˝n luptele de pe Valea Tarcďż˝ului. Gestul credinciosilor din Brates este un act crestinesc ďż˝nchinat memoriei tuturor eroilor de orice natie sau confesiune. Aceastďż˝ troitďż˝ si crucea amplasatďż˝ la cďż˝pďż˝tďż˝iul celor ce-si dorm somnul de veci aici, ostasii germani cďż˝zuti ďż˝n luptele din septembrie 1944, este semn al biruintei. Chiar dacďż˝ slujba oficiatďż˝ a avut loc la aceastďż˝ troitďż˝, a unor oameni de altďż˝ confesiune, aceasta nu a avut altďż˝ menire decďż˝t de a ďż˝mpďż˝rtďż˝si credinta ďż˝n Dumnezeu, care e Unul singur. Iar semnul crucii, simbolul ecumenismului universal. Facem acest lucru de ceva ani si atďż˝t cďż˝t voi pďż˝stori aceste locuri, vom cinsti ďż˝mpreunďż˝ memoria eroilor trecutului nostru istoric“, a spus printre altele preotul Cďż˝ruceru la ďż˝ncheierea slujbei. Drept ofrandďż˝ pentru sufletele celor adormiti, tďż˝rcďż˝uanii au adus ďż˝ntru vesnica lor pomenire, ouďż˝ rosii, cozonac, pascďż˝ si vin, iar preotul o oalďż˝ cu sarmale calde si gustďż˝ri din care sďż˝ se ďż˝nfrupte toti cei ce s-au ďż˝nvrednicit a fi pďż˝rtasi la prďż˝znuirea ostasilor germani. De reamintit cďż˝ printre participanti au fost si initiatorii evenimentului, ce a devenit de-acum traditie, Nicolae Benedek, Constantin Baltďż˝ si Ion Socea, gospodari ai locului. Cďż˝t priveste rememorarea unui trecut devenit demult istorie, tďż˝rcďż˝uanii vďż˝rsnici ďż˝si amintesc si acum despre luptele ce au avut loc pe Valea Tarcďż˝ului si chiar de momentul ďż˝ngropďż˝rii cadavrelor celor opt nemti. „Tatďż˝l meu a fost unul dintre cei care au participat la ďż˝ngroparea celor opt nemti. Eu eram mic atunci, dar, dupďż˝ ce am mai crescut, veneam cu tata aici si, ďż˝ntr-una din zile, mi-a povestit cum s-a ďż˝ntďż˝mplat. Nemtii erau ďż˝n retragere. Pe Valea Tarcďż˝ului circula atunci o mocďż˝nitďż˝. Ei au luat trenul si au plecat spre Ardeluta, dar rusii au organizat o ambuscadďż˝, si cďż˝nd au apďż˝rut nemtii, i-au mitraliat. Au murit majoritatea. ďż˝n acest loc au fost gďż˝site opt cadavre si tata, ďż˝mpreunďż˝ cu alti oameni, care nu se aflau pe front, s-a gďż˝ndit cďż˝ trebuie ďż˝ngropate. Au sďż˝pat o groapďż˝ mai mare si i-au bďż˝gat pe toti la un loc. Au pus si o cruce de lemn, iar apoi au plantat patru brazi, care vedeti cďż˝ au crescut foarte frumos, ajungďż˝nd la peste 30 de metri ďż˝nďż˝ltime. Ei, asta-i povestea acestui mormďż˝nt, iar eu, din respect fatďż˝ de tatďż˝l meu si pentru comemorarea celor cďż˝zuti aici am fďż˝cut o cruce din stejar si am luat aceastďż˝ initiativďż˝ de a face ďż˝n fiecare an cďż˝te o slujbďż˝ de pomenire“, a spus Nicolae Benedek. Reamintim faptul cďż˝ zona Tarcďż˝u a fost teatru de luptďż˝ ďż˝n ambele rďż˝zboaie mondiale, pentru cďż˝ ceva mai ďż˝n amonte, la Ardeluta, a fost linia de frontierďż˝. Revenind la locul comemorďż˝rii, pe crucea troitei unde s-a oficiat slujba sďż˝nt ďż˝nscrustate cuvintele, „ďż˝n memoria soldatilor germani cďż˝zuti ďż˝n luptele din septembrie 1944“.

Poiana Sug�ului, La morminte...

Si alte zone din Muntii Neamtului au fost scena unor evenimente tragice petrecute ďż˝n cele douďż˝ conflagratii mondiale, periodic istoria acelor vremuri revenind ďż˝n actualitate ďż˝n decursul ultimilor ani. ďż˝n iulie 2011, la Dďż˝muc, erau ďż˝ngropate, fďż˝rďż˝ prejudecďż˝ti, dupďż˝ datina crestinďż˝, osemintele unor ostasi ai armatei austro-ungare gďż˝site cu sďż˝ptďż˝mďż˝ni ďż˝n urmďż˝ ďż˝n sase morminte situate ďż˝n Poiana Sugďż˝ului, din satul Huisurez. Slujba de ďż˝nmormďż˝ntare a fost oficiatďż˝ de cďż˝tre un sobor de preoti, ďż˝n prezenta unor oficialitďż˝ti si a multot localnici. „Atďż˝ta istorie ascund pďż˝mďż˝nturile acestea si-asa de grea si complicatďż˝ cďż˝, dacďż˝ pomenim ceva din ea, s-ar putea sďż˝ aducem pe aceste locuri mai multďż˝ neďż˝mpďż˝care, decďż˝t ďż˝mpďż˝care. Aici a curs sďż˝nge romďż˝nesc, dar si al altor neamuri, precum a celor de sufletul cďż˝rora ne ocupďż˝m crestineste acum, asa cďż˝ nu ne rďż˝mďż˝ne decďż˝t sďż˝ ďż˝nďż˝ltďż˝m ďż˝n cor rugďż˝ lui Dumnezeu. Dďż˝-ne Doamne pace!“, avea sďż˝ afirme unul din preotii prezenti la ceremonie. Mormintele celor sase militari ce si-au aflat sfďż˝rsitul la Dďż˝muc, dateazďż˝ din prima conflagratie mondialďż˝, cďż˝nd ďż˝n zonďż˝ s-au dat lupte dure ďż˝ntre armata austro-ungarďż˝ si cea romďż˝nďż˝. Cercetarea arheologicďż˝ avea sďż˝ concluzioneze cďż˝ moartea si respectiv ďż˝nhumarea ar fi avut loc la sfďż˝rsitul anului 1916, deoarece a fost gďż˝sit un cartus netras, ce avea ďż˝nscris pe el anul respectiv. plus cďż˝ s-a mai descoperit o frďż˝nturďż˝ dintr-o tunicďż˝ din postav, ceea ce presupune cďż˝ soldatii erau ďż˝mbrďż˝cati de toamnďż˝-iarnďż˝, iar pe un nasture erau trecute initialele ďż˝mpďż˝ratului Franz Joseph I. Despre existenta acelor morminte sďż˝tenii mai ďż˝n vďż˝rstďż˝ stiu cďż˝ au apartinut unor militari strďż˝ini, cu care bunicii lor purtaserďż˝ bďż˝tďż˝lii, dar asta nu i-a ďż˝mpiedicat sďż˝ aprindďż˝ cďż˝te o lumďż˝nare, din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, la cďż˝pďż˝tďż˝iul lor. Un alt gest crestinesc ďż˝n memoria celor cďż˝zuti ďż˝n luptďż˝ ďż˝l avea ca protagonist pe Dumitru Luca, fost ďż˝nvďż˝tďż˝tor si primar al comunei Ceahlďż˝u. ďż˝n punctul „La morminte“ din masiv, el a ďż˝nďż˝ltat o cruce din fier pentru cei peste 100 de soldati care si-au dat viata chiar ďż˝n acel loc ďż˝n al doilea Rďż˝zboi Mondial. Faptul cďż˝ victimele nu erau ostasi romďż˝ni, ci rusi si germani, nu a avut nici un fel de importantďż˝ pentru el. Crucea, ďż˝naltďż˝ ce circa 2 metri si 1,4 metri lďż˝time a fost instalatďż˝ pe 1 august 2009, zi la care ďż˝n calendarul crestin ortodox se sďż˝rbďż˝toreste Scoaterea Sfintei Cruci. Lupta din zona La morminte s-a dat ďż˝n toamna anului 1944, soldatii nemti ocupďż˝nd diverse puncte din Muntii Ceahlďż˝u. Cu elemente de artilerie ei aveau misiunea de a distruge trupele ce se deplasau spre Transilvania, ďż˝n urmďż˝rirea germanilor care se retrďż˝geau. Dupďż˝ o perioadďż˝, rusii au reusit sďż˝ se infiltreze ďż˝n spatele pozitiei si i-au luat pe nemti pe nepregďż˝tite, ďż˝n confruntare cďż˝zďż˝nd militare din ambele tabere.