Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 29 Martie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Brandul „TT“ l-ati omor�t, dar cu Teatrul ce-ati avut?

Teatrului Tineretului („T.T“) din Piatra Neamt, unul din putinele repere care ne-au mai r�mas dup� 1989, i se cam c�nt� prohodul de c�tiva ani, �ntr-o coral� reunit� a Consiliului Judetean si a Prim�riei Piatra Neamt. �n existenta Teatrului, �ncep�nd din 1958 ca sectie a „Teatrului de Stat Bac�u“, continu�nd cu �nfiintarea „Teatrului de Stat Piatra Neamt“ �n 1961, transformat apoi �n 1967 �n „Teatrul Tineretului“, pe scena sa s-au perindat pleiade de actori debutanti. Asa a devenit „TT“ un brand recunoscut, �n hotare si peste, pe sc�ndura c�ruia au debutat o sumedenie de viitori „monstri sacri“ ai scenei rom�nesti, a c�ror nume m� feresc s� le pomenesc acum, de spaima vreunei omisiuni involuntare. Cl�direa teatrului, o bijuterie arhitectonic� inaugurat� �n 24 Octombrie 1943 ca „Teatru National Piatra Neamt“, a avut dup� r�zboi destinatii multiple p�n� �n 1958 printre care cea de cinematograf denumit initial „Trianon“ si ulterior „1 Mai“. Dup� 1961, majoritatea absolventilor Academiei de Teatru si Film - Bucuresti se „b�teau“ s� fie repartizati la „T.T“ din Piatra Neamt, pentru a se consacra. Ast�zi situatia Teatrului este schimbat� dramatic. Nici firma devenit� brand nu mai exist� pe fatada cl�dirii. Declinul „TT“, cu o istorie mai �ndelung elaborat�, a �nceput pe nesimtite dup� Revolutie si s-a accentuat �ncep�nd cu anul 2011. Unii turisti mai avizati, atrasi de Piatra Neamt pentru alte obiective dec�t „Telegondola lui Pinalti“, ajunsi �n fata cl�dirii cu stilul arhitectural, antebelic, se �ntreab� dac� fostul edil nu avea de g�nd s� plaseze discret aici vreun cazinou, ori dac� destinul cl�dirii nu era g�ndit la pachet cu destinul impozantului imobil al fostei Poste, b�gat �n paragin� cu intentii pidosnice.

Curtea Domneasc� a domnitorului Stefan cel Mare, s-a transformat �n Curtea Domneasc� a primarului Gheorghe Stefan cel mare

Cu un „entuziasm“ declansat de interese prost disimulate, Prim�ria Piatra Neamt, aflat� sub conducerea edilului Gheorghe Stefan, a initiat mult controversatul „Proiect privind restaurarea Curtii Domnesti“, pe baza unor fonduri europene. Naivii chiar au crezut c� „Proiectul de restaurare a Curtii Domnesti“ va reabilita �n sf�rsit imaginea acesteia, mutilat� de unele proiecte ale perioadei comuniste. �n realitate imaginea „Curtii Domnesti“, at�ta c�t a mai r�mas de la comunisti, a fost mutilat� �n continuare prin „restaurare“, ajung�nd kitch-ul unui viitor sid megalitic din piatr� si beton, sub bagheta unor proiectanti str�ini de medievalism. Scopul restaur�rii a fost mai cur�nd s� �ndestuleze clientela edilului, �n vederea alegerilor din 2012, dec�t s� refac� imaginea Curtii Domnesti, de la Stefan cel Mare mostenire.
�n locul Curtii Domnesti a domnitorului Stefan cel Mare a ap�rut Curtea Domneasc� a primarului Gheorghe Stefan. Pe acesta chiar �l m�gulea paralela si accepta cu fals� pudoare ca ling�ii de curte s�-l gratuleze cu titulatura „Gheorghe Stefan cel mare“, pe care era tentat s� si-o protejeze la OSIM. A fost s� fie ca �n acest nefast Proiect de restaurare s� cad� victim� si cl�direa Teatrului, care a fost inclus� printr-un tertip lansat de viceprimar �n acest program. S-a pretins c� cl�direa teatrului nu rezista la un cutremur de 9 grade pe scara Richter si trebuie realizat� o centur� de rezistent� din beton, care s� consolideze de jur �mprejur temelia existent�. Centura s-a pl�tit, dar nu s-a turnat nici m�car un metru cub de beton, dovedindu-se c� nu este necesar.

Restaurarea teatrului, g�ndit� si realizat� cu picioarele

Restaurarea teatrului, a fost �ncredintat� de primar unui apropiat, specializat mai mult pe fotbal, amicului s�u de vesnic� pomenire Vasile Turcu, dedulcit �n restaur�ri pe fonduri europene. Restaurarea teatrului, printre altele, a afectat tehnica de scen�, luminile de spectacol, acustica si dot�rile. Proiectantul s-a priceput la orice, numai la s�li de teatru nu. Nu a existat o tem� de proiectare si s-a improvizat una din initiativ� proprie. �n opera de restaurare a teatrului, proiectantul si-a propus cel putin o premier� international�. Pentru a m�ri sansele actorilor de a intra mai usor �n contact cu spectatorii, scena a fost proiectat� s� fie �nclinat� spre sal�. Mai lipsea o m�n� curent� pentru a nu o aluneca la vale. Directorul Liviu Timus s-a dat de ceasul mortii s�-i conving� pe executanti s� lase scena cum a fost. �n 2011 teatrul a fost �nchis, s-au demontat de-a valma toate instalatiile, dot�rile si mobilierul, f�r� a-si asuma cineva responsabilitatea c�, dup� �nlocuire, acestea s� fie cel putin la fel de performante. Managerul proiectului, din partea Prim�riei, nu avea preg�tirea necesar�, nici m�car pentru a supraveghea �nlocuirea sc�ndurilor de la scen�. Pe ansamblu, ast�zi Teatrul Tineretului este departe de a avea o sal� functional� la nivelul celei care a fost �nainte de 2011.

�ncurajarea autofinant�rii teatrului prin micsorarea capacit�tii s�lii de spectatori

Unul din obiectivele ambitioase ale restaur�rii teatrului a fost „m�rirea capacit�tii s�lii teatrului la 500 de locuri“. Dac� �nainte de restaurare „T.T.“ avea un total de 346 locuri, dup� restaurare au r�mas doar 220 locuri functionale, care pot asigura spectatorilor vizibilitate asupra scenei. Scaunele din sal�, loj� si balcoane, au fost procurate tocmai din China, av�nd toate ingredientele unor chinezisme. Scaunele din loj� sunt mai scunde, dup� statura asiaticilor, dar se compenseaz� cu supra�n�ltarea balustradei lojelor, pentru ca spectatorii s� nu mai vad� nimic. Scaunele din sal� trebuie utilizate cu delicatete, pentru a nu te pr�busi pe spate cu tot r�ndul. Podeaua s�lii, supra�n�ltat� si �nclinat�, dar si sc�rile de la intrarea �n sal�, au rezonant� la p�sit, de parc� p�trunzi �n padocul unui manej podit. Este oare aceasta o m�sur� de protectie involuntar� g�ndit� pentru a nu mai intra �n sal� dup� �nceperea spectacolului? �n fond, reducerea capacit�tii s�lii la 44% fat� de proiect, scoate „T.T.“ din circuitul marilor spectacole la care pietrenii au dreptul, dar nu au parte, iar pe de alt� parte se �ncearc� rentabilizarea Polivalentei. Obiectivul restaur�rii nu a fost atins si a constituit unul din motivele pentru care conducerea „TT“ a solicitat cu responsabilitate rezilierea contractului de finantare a proiectului. Solicitarea a provocat panic� �n Prim�rie, din cauza riscului c� aceasta va trebui s� returneze finantarea UE pe motiv de frauduloas� gestionare. Aceast� „Sabie a lui Damocles“ st� de veghe �n biroul Primarului, cu at�t mai mult cu c�t managerul Teatrului, Liviu Timus, pe bun� dreptate, refuz� s� semneze procesul verbal de receptie final� a restaur�rii cu c�ntec.

Sonorizarea precar� a s�lii, transform� „TT“ �ntr-un banal C�min cultural

Dup� restaurare, cu ocazia unui spectacol de revist� desf�surat �n sala „T.T.“ s-a concluzionat cu consternare c� acustica s�lii este catastrofal�. �n una din deplas�rile sale la Piatra Neamt, actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului National Bucuresti, a atras atentia c� acustica cu care sala „T.T.“ s-a pricopsit dup� restaurare, este execrabil� si constituie un mare handicap, care va tine departe de Piatra Neamt multe trupe de teatru si revist�. Pentru a compensa, Prim�ria si-a propus un proiect de sonorizare a s�lii Polivalente. Bine�nteles pe buget local. Nici g�nd despre acustica s�lii „T.T.“ de c�tre Consiliul Judetean, pentru a reda acesteia o functionalitate normal�. Desi conducerea Consiliului Judetean nu prea calc� pe la „T.T“, pe motiv c� este prea departe, atunci c�nd cineva de acolo o veni, s� fie plasat pe jum�tatea din spate a s�lii, la loj� sau balcon, ca s� aib� ce povesti despre ce a �nteles din spectacol. Unii oameni de bine, specialisti �n acustica s�lilor de spectacole au confirmat c� au solutii pentru salvarea acusticii „T.T“, pe care sunt dispusi s� o rezolve cu costuri rezonabile, dar Consiliul Judetean nu a avut nici o reactie c� ar fi interesat.

R�zboiul directorului „T.T.“- Liviu Timus

Pe parcursul lucr�rilor de restaurare a teatrului, directorul Liviu Timus a refuzat cu responsabilitate s� recunoasc� procesul verbal de receptie la terminarea lucr�rilor, nedorind s� cautioneze astfel incompetenta sau frauda unora din Prim�rie sau din Consiliul Judetean. De atunci si p�n� ast�zi, domnul Liviu Timus se afl� �ntr-o permanent� stare de r�zboi, �ntre Consiliul Judetean si Prim�rie, deoarece acestea consider� c� dumnealui d� dovad� de „rea credint�“ �n form� continuat�, pentru c� refuz� semnarea receptiei finale. �n r�spunsurile �naintate autorit�tilor competente, Liviu Timus a avut initiativa permanent� de a sesiza autorit�tile (Prim�ria si Consiliul Judetean) �n leg�tur� cu desf�surarea anapoda a lucr�rilor de restaurare, si aceasta nu poate fi trecut� cu vederea de c�tre aceste autorit�ti. Ast�zi se pare c� pe Liviu Timus �l paste o schimbare din functie, cu mult mai �nainte de expirarea contractului de manager. Acum, c�nd activitatea „T.T“ este sabotat�, ca urmare a restaur�rii defectuoase, se conteaz� mai mult ca niciodat� pe autofinantarea sa. Asa c� �n bugetul pe anul 2017, Consiliul Judetean a uitat c� „T.T“ exist� si c� are probleme cu supravietuirea.

Ce caut� Teatrul �n teatru?

Dac� p�n� �n 1989, Teatrul Tineretului constituia o atractie permanent� pentru actorii tineri, dup� 2011 intentia actorilor si a personalului de specialitate existenti este s� plece din Piatra Neamt spre alte teatre. Nemtenii resimt �n direct aceast� stare de lucruri. Lipsa unei reactii constructive din partea Consiliului Judetean, �n ce priveste refacerea functionalit�tii teatrului, presiunile care se exercit� asupra managerului, precum si neasigurarea unor resurse financiare rezonabile necesare supravietuirii teatrului, induc nemtenilor convingerea c� pentru cl�direa teatrului se proiecteaz� alte destinatii. Vorba unuia de la ISU, care justifica de ce nu acorda autorizatia de securitate de incendiu: „ce caut� Teatrul �n teatru?“.

Articol afisat de 1541 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective