Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2017
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 13 Martie 2017
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Miscarea „#Rezist!“ �ncurajeaz� UE s� decid� c� Rom�nia este un vehicul proiectat s� se miste cu vitez� mai redus�

Brexitul din 23 iunie 2016 a �mpins Europa �n pragul deterior�rii marelui proiect privind crearea UE ca pol de putere situat �ntre SUA si Asia. Cinci proiecte de salvgardare a UE stau acum pe masa Bruxelles-ului, dintre care proiectul unei Europe concentrice, cu cinci viteze, se pare c� va prinde contur. Tot mai multe voci autorizate sustin c� destabilizarea Europei este un act controlat al Germaniei, determinat de esecul gestiunii crizei refugiatilor. Cauzele destr�m�rii Europei se presupune c� se propag� centripet dinspre periferie, respectiv dinspre Grecia, Ungaria, Bulgaria, Rom�nia si sunt invocate ca justificare, din partea marilor puteri, a deterior�rii marelui proiect al cre�rii UE. La Bruxelles, politica Rom�niei, reprezentat� de presedintele Klaus Iohannis, se rezum� �n ultima perioad� doar la prezenta acestuia �n fotografiile de grup. �n UE, dup� Brexit si dup� ceea ce va urma �n Olanda si Franta, se contureaz� tot mai evident pozitiile concentrice ale Centrului si Periferiei, functie de vitezele de parcurs preconizate pentru fiecare tar�. Teoria privind o Europ� cu dou� viteze, se pare c� este deja dep�sit�, iar acum se discut� din ce �n ce mai mult despre o Europ� cu cinci viteze. O Europ� configurat� �n mai multe cercuri concentrice, fiecare cu viteza sa. Cercul central dur va fi dominat �n mod cert de Germania si satelitii acesteia. �n acest nou proiect, este evident c� Rom�nia nu va inclus� nici m�car �n cercul al doilea, ci va fi rejectat� centrifug, �n cel mai fericit caz, �n cercul periferic, dac� nu �n afara Europei. Dac� aderarea Rom�niei la UE a fost mult �nt�rziat� de imaginea deplorabil� creat� de invazia meleagurilor ei vestice, de c�tre hoardelor de cersetori, hoti si interlopi de nationalitate rom�n�, ast�zi aceast� imagine s-a estompat sub efectul creat, at�t de criza refugiatilor, c�t si de recentele misc�ri de protest stradale, organizate �n Rom�nia sub logo-ul „#Rezist!“. Respectivele misc�ri nu au impresionat opinia public� prin originalitatea logo-ului „#Rezist!“, ci prin faptul c� rom�nii au acceptat cu mult� usurint� importul acestuia. �n mediile externe logo-ul are multiple conotatii, care la noi sunt ignorate cu prea mult� inconstient�. Creativitatea recunoscut� a protestatarilor putea produce un alt logo, mai autohton, nu de �mprumut. Culmea ironiei este c� miscarea „#Rezist!“ va fi controlat� �ndeaproape, de acum �ncolo. Un argesean a avut inspiratia s� �nregistreze logo-ul ca marc� la OSIM si nici o actiune nu va mai avea loc sub egida logo-ului f�r� aprobarea acestuia. Una din principalele cauze ale deplas�rii Rom�niei spre cercurile periferice ale noii constructii europene cu cinci viteze, nu este amploarea si „frumusetea“ protestelor de strad�, ci imaginea de „Rom�nie corupt�“ indus� �n exterior de c�tre aceste proteste. S� fim bine �ntelesi, Rom�nia este ast�zi la fel de corupt� ca si Rom�nia din 2007, data ader�rii la UE. Dar atunci contau alte priorit�ti la Bruxelles. �n 2007 coruptia din Rom�nia a fost considerat� un factor secundar, analiza ei fiind l�sat� �n rezerv�, pentru alte timpuri. B�t�lia din Parlamentul European, dintre principalele grup�ri politice, ale popularilor si social-democratilor, se axeaz� pe reasezarea celor 27 de t�ri r�mase ale UE �n noile coordonate al unei Europe cu mai multe viteze, cele cu viteze mai mari �n pozitii c�t mai apropiate de centru si cele cu viteze mai reduse �n pozitii periferice fat� de centru. Cei 32 de europarlamentari rom�ni sunt divizati egal �ntre cele dou� grup�ri politice principale, reprezent�ndu-ne fiecare cum crede c� este mai bine pentru ei, pentru partidele rom�nesti din care provin, ori pentru tar�.

„Ne-am descalificat singuri“

Alegerile din Rom�nia, din 11 decembrie 2016, c�stigate masiv de PSD, au st�rnit fr�m�nt�ri �n popularii de la Bruxelles, care detin o majoritate putin confortabil�. Momentul cheie sperat, de �ncercarea presedintelui Klaus Iohannis de a �ntoarce rezultatului votului si a desemna un guvern propriu, propice popularilor europeni, a fost ratat. Instalarea guvernului PSD �n ianuarie 2017 a st�rnit �n tar� valuri de furie neputincioas�, care s-au propagat p�n� la Bruxelles. Era nevoie doar de o sc�nteie si aceasta a fost provocat� din nes�buinta guvernului proasp�t instalat, numit� „Ordonant� 13“. Nes�buinta, departe de a fi o catastrof� national�, cum avea s� se dovedeasc� ulterior, a fost denuntat� la Bruxelles de europarlamentarul rom�n de sorginte popular� Monica Macovei, care de la �nalta tribun� european� a relevat faptul c� �n Rom�nia s-a instalat coruptia si aceasta este reprezentat� de triada Grindeanu - Ordonanta 13 - Dragnea. Dac� Rom�nia ar fi fost guvernat� de un guvern condus de unul ca Traian B�sescu, singurul ofertant din partea popularilor autohtoni, atunci aceasta ar fi fost ocolit� de coruptie, dup� mintea doamnei Macovei si aceasta ar fi stat linistit� la Bruxelles �n b�ncile popularilor. �n tar� s-a dat semnalul pentru schimbarea, pe care nu a fost capabil s-o realizeze Iohannis. Batalioanele de „tineri si frumosi“, av�nd exercitiul d�r�m�rii guvernului Ponta, �n 2015, au reactionat „spontan“ imediat la semnal si au iesit �n strad� pentru d�r�marea �ntregului guvern, av�nd ca pretext Ordonanta 13, abrogat� la timp. Protestele din Rom�nia au fost menite s� semnaleze c� �n tar� coruptia s-a generalizat, ating�nd cote alarmante, �n perioada scurs� de la Revolutie. Cei interesati ca aceste semnale s� „#Reziste“ au contat mult mai mult pe reactia UE, dec�t pe reactia intern�. Sper ca acestia s� nu spere c� UE va veni �ntr-o zi s� le ofere pe tav� preluarea fr�ielor puterii si s� le spun� - „Construiti-v� o alt� Rom�nie!“. Bruxelles-ul nu va face aceasta niciodat�, nu este treaba lui. Problema este a noastr� si protestele ar trebui destinate numai atentiei �ntregii clase politice autohtone, care este r�spunz�toare c� s- a ajuns aici �n 27 de ani. Bruxelles-ul nu a �nteles mare lucru din proteste, s-a v�zut c� a avut reactii echivoce, dar profit�nd de spectacolele de „sunet si lumin�“ de pe str�zile Rom�niei, a r�suflat usurat c� rom�nii i-a rezolvat spinoasa problem�, aceea de a g�si pretendenti pentru toate vitezele. Pentru aceasta, Bruxelles-ul nu va trebui s� ne descalifice. Ne-am descalificat singuri, oferindu-le pe tav� o motivare sustinut� din interior, de miscarea „#Rezist!“. �n noua constructie european� Rom�nia se va deplasa �n continuare cu viteza �nt�ia, la periferia sistemului, dac� nu cumva strada va cere s� fim l�sati liberi pe orbit�, pentru a fi pescuiti de altii, mai interesati.

Articol afisat de 1339 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective