Fascinatia puterii

�ncep�nd cu 2000, �n PSD, PDL si PNL s-a pus permanent problema ca premierul s� renunte la sefia partidului din care s-a autopropulsat. Aceasta pentru a fi limitat� imixtiunea premierului �n treburile interne ale partidului, �n conditiile �n care partidul �l cautioneaz�. C�nd premierul e si presedinte de partid, responsabilitatea acestuia �n fata partidului nu poate fi dec�t formal�. Dispare cenzura partidului asupra nerespect�rii de c�tre premier a programului de guvernare. Cumulul de functii ar impune autocenzura, dar aceasta a fost �nfr�nt� de fascinatia puterii oferit� de un astfel de cumul, care a prevalat de fiecare dat� �n cariera premierilor N�stase, T�riceanu, Boc si Ponta. Fiecare a c�utat s� se ocupe �n egal� m�sur� de partid si de guvern, pentru a avea �n m�n� toat� puterea si a nu se crea alte centre de putere. �n timpul mandatelor acestor premieri s-a evidentiat faptul c� partidul aflat la putere a devenit o anex� a guvernului. Prin intermediul acestor partide, care detineau majoritatea �n Parlament, guvernele au �nc�lecat legislativul, legifer�nd �n locul acestuia prin ordonante de urgent�. �n perioada acestor guverne, principalele cauze ale pierderilor din economie au fost coruptia si ordonantele de urgent�. �ncep�nd cu ultimul mandat al presedintelui Ion Iliescu, s-a pus problema �ndep�rt�rii premierului de functia de presedinte de partid. Prestatia Premierului este �n responsabilitatea exclusiv� a partidului, caz �n care puterea �n partid trebuie s� fie bicefal�. Adrian N�stase l-a asigurat pe Iliescu c� va prelua conducerea PSD la terminarea mandatului prezidential. Propunerea a fost sustinut� cu urale la Congresul PSD din 2003. Astfel, premierul N�stase a r�mas si pretedinte al PSD. Contrar promisiunilor, la urm�torul congres, Mircea Geoan� i-a tras presul lui Iliescu, prelu�nd conducerea PSD. �n 2004 N�stase a concurat cu B�sescu pentru Cotroceni si a pierdut lamentabil. La r�ndul lui, Geoan� a pierdut Cotroceniul �n 2009 �n fata unui B�sescu consiliat de pesedistul Dragnea. �n final, Geoan� a pierdut si partidul, �n favoarea lui Victor Ponta. �n 2004, T�riceanu a cumulat functia de premier cu cea de presedinte PNL, cumul care i-a asigurat spatele �n conflictul cu B�sescu.

Dragnea, prima persoan� de la Revolutie care cumuleaz� cea mai mare putere �n Rom�nia

ďż˝n 2009, Boc bazďż˝ndu-se pe acelasi cumul, i-a datorat lui Traian Bďż˝sescu trei mandate de premier, ďż˝n schimbul unei ascultďż˝ri depline, Bďż˝sescu nedorind ďż˝n PDL un alt pol de putere, pe care ďż˝l vďż˝na Vasile Blaga ďż˝n secret. ďż˝n 2012, Victor Ponta a preluat functia de premier, fďż˝rďż˝ a renunta la cumul, care ďż˝i asigura spatele ďż˝n confruntďż˝rile cu Bďż˝sescu. La rďż˝ndul sďż˝u, Ponta nu a dorit consolidarea unui al doilea pol de putere ďż˝n PSD, la care aspira Liviu Dragnea. Lovitura de gratie Ponta a primit-o ďż˝n 2014, cďż˝nd sub presiunea grupului Dragnea din PSD, acesta a provocat spargerea USL, prin preluarea ďż˝n fortďż˝ a candidaturii la presedintia Romďż˝niei, ďż˝mpotriva lui Klaus Iohannis, trimitďż˝ndu-l acasďż˝ pe Crin Antonescu. Iohannis, la rďż˝ndul sďż˝u a preluat conducerea PNL, prin ďż˝ndepďż˝rtarea lui Crin Antonescu. Candidďż˝nd pentru Cotroceni, indiferent de rezultat, Ponta si-a semnat ďż˝n alb demisia de la sefia PSD. Tragedia de la Colectiv din 2015 spulberďż˝ dintr-o loviturďż˝ cumulul lui Ponta, eliberďż˝ndu-se astfel drumul spre Putere al lui Dragnea, care nu a suferit excesiv de grija lui Ponta. Dupďż˝ alegerile din 11 decembrie 2016, Liviu Dragnea s-a vďż˝zut oprit de lege de a prelua conducerea Guvernului. ďż˝n acest context avem al doilea caz ďż˝n PSD, cďż˝nd presedintele partidului nu cumuleazďż˝ si functia de premier. Primul caz a fost cu Oliviu Gherman, ďż˝n perioada 1992-1996, cďż˝nd premier a fost tehnocratul Nicolae Vďż˝cďż˝roiu. Restrictia aplicatďż˝ de Legea 90/2001 lui Liviu Dragnea, i-a impus acestuia sďż˝ propunďż˝ o altďż˝ persoanďż˝ ca premier, conditionďż˝nd-o ďż˝nsďż˝ pe aceasta, ďż˝n mod public, sďż˝ nu creeze alt pol de putere ďż˝n PSD, sďż˝ nu aibďż˝ initiative personale si sďż˝ practice ascultarea totalďż˝. Dragnea si-a asigurat cumulul prin compensare, preluďż˝nd presedintia Camerei Deputatilor. Cumulďż˝nd functia de presedinte al PSD, cu functia de presedinte al Camerei Deputatilor, si avďż˝nd controlul personal absolut asupra guvernului, Liviu Dragnea dovedeste cďż˝ este prima persoanďż˝, de la Revolutie ďż˝ncoace, care cumuleazďż˝ cea mai mare putere ďż˝n Romďż˝nia. Acest lucru va declansa multe pasiuni, care nu sunt de bun augur pentru Dragnea. Klaus Iohannis are de ce sďż˝ fie ďż˝ngrijorat, ďż˝n perspectiva alegerilor din 2019. Astďż˝zi, Tďż˝riceanu stďż˝ mai bine decďż˝t Iohannis, deoarece cumuleazďż˝, fďż˝rďż˝ nici un complex, functia de presedinte al Senatului cu functia de presedinte al formatiunii ALDE. Iohannis nu cumuleazďż˝ nimic, nici mďż˝car simpatia popularďż˝. Dragnea si Iohannis sunt douďż˝ personalitďż˝ti ireconciliabile, amďż˝ndoi avďż˝nd ambitii identice, la fel de mari ďż˝n zona Puterii. Liviu Dragnea viseazďż˝ de ceva vreme sďż˝ schimbe Romďż˝nia, pentru ca sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ astfel ďż˝n istorie. La un astfel de loc ďż˝n istorie au visat si ceilalti presedinti de partide pďż˝nďż˝ acum. Dintre acestia, Traian Bďż˝sescu se detaseazďż˝ vizibil ďż˝n „cel mai mare visďż˝tor“. Aceasta este fascinatia Puterii, despre care vom mai vorbi multďż˝ vreme.