Cinstire maestrului

Dacďż˝ la mai bine de jumďż˝tate de veac de la trecerea ďż˝n nefiintďż˝, spunem cďż˝ Sadoveanu a fost un urias al culturii si al condeiului, ctitor nedezmintit al romanului istoric romďż˝nesc, cu nimic mai prejos de numele ilustre ale lumii, nu enuntďż˝m un neadevďż˝r. Scrierile sale ďż˝si vor afla ďż˝ntotdeauna locul pe politele strďż˝ngďż˝torilor de cuvinte si nu mai putin pe rafturile de mare cinstire ale bibliotecilor noastre sau de pe alte coordonate geografice deoarece, asemeni lui Eminescu si a numerosi mďż˝nuitori de cuvinte si condei, Sadoveanu a pďż˝truns, a explorat si a descris specificul romďż˝nesc. Cel numit cďż˝ndva de critici „Ceahlďż˝ul prozei romďż˝nesti“ a ďż˝nceput timid, cu Floare ofilitďż˝, impresionat de Mormďż˝ntul unui copil, pe cďż˝nd asculta Amintirile cďż˝prarului Gheorghitďż˝, din Vremuri de bejenie, de La noi ďż˝n Viisoara, apropiind Esopia de ďż˝nsemnďż˝rile lui Neculai Manea, care aminteau de Oameni si locuri. Ba ne spunea O istorie de demult si despre Duduia Margareta, fďż˝rďż˝ sďż˝ uite Istoria marelui ďż˝mpďż˝rat Alexandru Macedon, ďż˝n vremea cďż˝nd era emirul lumii, mai lďż˝crimďż˝nd ďż˝n Povestiri de searďż˝, alďż˝turi de Genoveva de Brabant, dar grijuliu sďż˝ ne ajute si sďż˝ ne sfďż˝tuiascďż˝ Cum putem scďż˝pa de nevoi si cum putem dobďż˝ndi pďż˝mďż˝nt. Legďż˝nat de Cďż˝ntecul amintirii si de gďż˝ndul ce ne poartďż˝ spre Apa mortilor si sporovďż˝ind cu atďż˝tea Dureri ďż˝nďż˝busite, ca si ďż˝n fermecďż˝toare Povestiri de petrecere si folos, ba amintind de Neamul Bordeenilor, de urďż˝tenia omeneascďż˝ din Un instigator, fďż˝rďż˝ sďż˝ lipseascďż˝ de frumusete si farmec cele cďż˝teva Privelisti dobrogene, ca sďż˝ poposeascďż˝ ďż˝n vatra strďż˝moseascďż˝, oglinditďż˝ ďż˝n Soimii si ďż˝n Neamul Soimďż˝restilor, privitďż˝ cu ochi si minte larg deschise si nu Printre gene, cu melancolia Foilor de toamnďż˝, dupďż˝ ce petrecuse 44 de zile ďż˝n Bulgaria, suferind alďż˝turi de Umilitii mei prieteni, unii deveniti Umbre, vibrďż˝nd ďż˝n amintirea lui Creangďż˝, din timpul unor Priveghiuri si spunďż˝ndu-ne Povestiri pentru moldoveni ori stďż˝ruind cu farmecul amintirilor de pe Strada Lďż˝pusneanu, din Neagra Sarului, pe cďż˝nd ne aducea, nu ďż˝n zadar, aproape de Pildele lui cuconu Vichentie si de Lacrimile ieromonahului Veniamin. Nu uita nici de Cocostďż˝rcul albastru, nici de Oameni din lunďż˝, stďż˝rnindu-ne ďż˝ntoarcerile ďż˝n urmďż˝ cu Ti-aduci aminte, despre Rďż˝zboiul balcanic sau cu ďż˝ntďż˝mplďż˝rile romanesti de cďż˝nd Venea o moarďż˝ pe Siret, astfel cďż˝ Sadoveanu se impune ca prozator si devine un nume respectat ďż˝n literatura interbelicďż˝. „Marele moldovean“, cum l-au botezat contemporanii, a pďż˝truns cu adďż˝ncďż˝ piosenie ďż˝n Tara de dincolo de negurďż˝, la fel cum a stiut sďż˝ dureze atďż˝ta frumusete, gingďż˝sie si seninďż˝tate ďż˝n Dumbrava minunatďż˝ sau ďż˝n Dimineti de iulie cďż˝nd, mďż˝nat de Demonul tineretii, asculta cďż˝ntďż˝nd Stigletele. Cu idilism jovial, marele prozator a deschis portile farmecului si a reďż˝nviat miticul ritual al ďż˝nchinďż˝rii de vin vechi ďż˝n ulcicďż˝ nouďż˝ la Hanu-Ancutei, prin ďż˝mpďż˝rďż˝tia apelor si prin Valea Frumoasei, dezvďż˝luindu-ne O ďż˝ntďż˝mplare ciudatďż˝, dupďż˝ ce a dat o fugďż˝ si prin Olanda si nu fďż˝rďż˝ sďż˝-si aminteascďż˝ de Zodia Cancerului sau de Vremea Ducďż˝i-Vodďż˝, bucurďż˝ndu-se pentru dreptate, dar suferind alďż˝turi de Victoria Lipan si de Baltagul ei, privind ďż˝n Depďż˝rtďż˝ri, cďż˝tre Mďż˝ria Sa, puiul pďż˝durii ori ca oaspete de seamďż˝ la Nunta domnitei Ruxandra. Maestrul ne-a povestit despre Uvar, dar ne-a uluit, nu fďż˝rďż˝ dreptate, de pe Creanga de aur, ďż˝n altfel decďż˝t relatďż˝ndu-ne despre Locul unde nu s-a ďż˝ntďż˝mplat nimic, privitor la Soarele ďż˝n baltďż˝ sau istorisindu-ne Aventurile sahului, si de Noptile de Sďż˝nziene ori fďż˝cďż˝ndu-ne sďż˝ vibrďż˝m si sďż˝ ne ďż˝nchinďż˝m fatďż˝ de minunatďż˝ Viata lui Stefan cel Mare, prin care Sadoveanu si-a ďż˝ncďż˝ntat cititorii si i-a fďż˝cut sďż˝ pďż˝trundďż˝ odatďż˝ cu autorul ďż˝n miezul si farmecul naratiunii. Autorul ne-a purtat ďż˝n Trenul fantomďż˝, trezindu-ne cu Cele mai vechi amintiri din Cuibul invaziilor, depďż˝nďż˝ndu-ne cu farmec si cu talentul sďż˝u de povestitor de tainďż˝, Povestiri alese ori cum se petrec Pastile blajinilor dupďż˝ Inima noastrďż˝. Ne-a ďż˝nseninat cu minunatele sale Povestiri pentru copii ori ďż˝ncercďż˝nd sďż˝ afle adevďż˝rul ďż˝n Cazul Eugenitei Costea, vorbindu-ne despre Ion Creangďż˝ si Ion Neculce, poftindu-ne sďż˝ ascultďż˝m minunate Istorisiri de vďż˝nďż˝toare si pďż˝tanii cu Ochi de urs, de pe Valea Frumoasei, de unde ne amintea cďż˝ existďż˝ si o Tarďż˝ a cangurului. Maestrul s-a ďż˝nchinat adesea la umilele Morminte, frunzďż˝rind si ďż˝nsemnďż˝rile lui Neculai Manea, mai ďż˝nainte de a ne bucura mintea si sufletul cu Fratii Jderi, cartea cea mai de cďż˝pďż˝tďż˝i a copilďż˝riei noastre, cu ramurile si rďż˝spďż˝ntiile sale, ďż˝nflorite ca un triptic de rugďż˝ciune: Ucenicia lui Ionut, Izvorul Alb si Oamenii Mďż˝riei Sale. La vremea cuvenitďż˝, ne-a ďż˝mboldit sďż˝ nu cumva sďż˝ nu ne aducem aminte si sďż˝ ne ďż˝nchinďż˝m la cei Cincizeci de ani de la moartea lui Creangďż˝, a cďż˝ntat frumusetea asprďż˝ a naturii ďż˝n Ostrovul lupilor, ne-a depďż˝nat Povestirile de la Bradu-Strďż˝mb, evocďż˝nd Anii de ucenicie, mai ďż˝nainte de a se lďż˝sa (poate prea lesne, dar cu iertare) ademenit de fantasme si crezďż˝nd cďż˝ Lumina vine de la Rďż˝sďż˝rit, cu toate cďż˝ totul nu ďż˝nsemna decďż˝t Fantazii rďż˝sďż˝ritene, amestecate ďż˝ntr-un Caleidoscop ďż˝ntunecat ori risipindu-se fďż˝rďż˝ vlagďż˝ si rostuirile dintotdeauna ďż˝n Pďż˝una micďż˝ sau ďż˝n personaje artificiale (poate la comandďż˝, cine stie?!), fďż˝rďż˝ valoare literarďż˝ deosebitďż˝, pe nume Mitrea Cocor sau altfel. Parcďż˝ necďż˝jit pe el ďż˝nsusi si potopit pe slďż˝biciunile lui, de care nu s-a putut desprinde - om si el - Sadoveanu s-a refugiat nu o datďż˝ ďż˝n decorul sublim din Nada Florilor, ne-a ďż˝ncďż˝ntat cu Amintirile unui pescar cu undita, ne-a fďż˝cut pďż˝rtasi la ale sale Aventuri ďż˝n Lunca Dunďż˝rii si ni l-a dat spre dreaptďż˝ judecatďż˝ pe Nicoarďż˝ Potcoavďż˝. A schitat ceva ďż˝nsemnďż˝ri pe marginea Articolului 80, din care nu s-a ales nimic, a conturat mai multe Evocďż˝ri, ne-a uimit cu Poezia popularďż˝, cu celebrul sďż˝u Discurs de receptie ďż˝n Academie si, ďż˝nainte de a se muta cu totul si pentru totdeauna pe steaua sau cometa nemuritorilor, si-a ďż˝ncheiat viata ďż˝nchinatďż˝ condeiului sďż˝u mďż˝iastru si cuvďż˝ntului, cu Mďż˝rturisiri. Ce cďż˝lďż˝torie fantasticďż˝! Cum putem sďż˝ initiem minunate cďż˝lďż˝torii, ďż˝n orice moment si fďż˝rďż˝ vreo pierdere, rďż˝tďż˝cire sau smintealďż˝, prin imensul si uluitorul univers fďż˝urit de Mihail Sadoveanu, ďż˝n cele mai bine de o sutďż˝ de opere ďż˝nchegate, una mai potrivitďż˝ ori mai frumoasďż˝ decďż˝t suratele ei, fďż˝rďż˝ a mai trece pe rďż˝boj, atďż˝tea si atďż˝tea discursuri, articole, comentarii ori simple lecturi, precum plinďż˝ de melancolie Sara pe deal si cďż˝te altele, ceea ce adevereste spusele lui Ionut din Fratii Jderi : „Noi, rďż˝zesii, suntem bďż˝rbati care nu ne spďż˝riem unii de altii“.

Virgil R�ZESU - Piatra Neamt