G�selnit�: apar orase poli si super-comune

• este noua formďż˝ de localitate propusďż˝ de Guvern • ďż˝n Neamt ar fi vorba de Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazlďż˝u • cicďż˝ ele ar putea prelua servicii cu rol teritorial ďż˝n sďż˝nďż˝tate, educatie, culturďż˝, comert si servicii • municipiul Piatra Neamt ar deveni pol regional secundar, iar Roznov oras cu caracteristici rurale n

Neamtul va avea sase super-comune, iar municipiul resedintďż˝ de judet va deveni pol regional secundar la nivel de tarďż˝, potrivit unui proiect de lege privind reclasificarea localitďż˝tilor. Conform ideii guvernantilor, cele sase localitďż˝ti rurale vizate vor avea rol de servire intercomunalďż˝ la nivelul zonelor lipsite de orase pe o distantďż˝ de minimum 25 de km. Proiectul de lege stipuleazďż˝ cďż˝ dezvoltarea acestor localitďż˝ti este sustinutďż˝ de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitarďż˝ si socio-culturalďż˝. Cele sase „super-comune“ nemtene sďż˝nt Borca, Botesti, Grinties, Petricani, Pipirig si Tazlďż˝u. Ele au fost alese pe motiv cďż˝ au rol de „loc central“ ďż˝n judet si se considerďż˝ cďż˝ pot prelua servicii cu rol teritorial ďż˝n sďż˝nďż˝tate, educatie, culturďż˝, comert si servicii. Alt criteriu care a stat la baza selectiei lor este cďż˝ vor avea o populatie de minimum douďż˝ mii de locuitori. Dupďż˝ cum se precizeazďż˝ ďż˝n proiectul guvernamental, ďż˝n desemnarea drept „comunďż˝ - pol rural“ au fost luati ďż˝n calcul mai multi factori: rata migratiei temporare a populatiei, rata medie anualďż˝ de crestere a populatiei, volumul populatiei, accesibilitatea rutierďż˝ si feroviarďż˝, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mďż˝rimea medie a exploatatiilor agricole. Executivul a selectat si localitďż˝tile ďż˝n care s-au produs scďż˝deri accentuate de populatie, precum si a celor care au ďż˝n structura lor localitďż˝ti cu populatie sub o sutďż˝ de locuitori. Pentru aceste localitďż˝ti, executivul „ďż˝ncurajeazďż˝ unificarea administrativďż˝“ la initiativa autoritďż˝tilor locale si ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de cďż˝tre populatie. Comunele vizate trebuie sďż˝ respecte anumite dotďż˝ri si indicatori prevďż˝zuti de lege pďż˝nďż˝ la sfďż˝rtitul anului 2025 dacďż˝ vor sďż˝ ďż˝si pďż˝streze statutul actual. Altfel, ďż˝ncepďż˝nd din data de 1 ianuarie 2026, aceste localitďż˝ti vor fi unificate cu altele ďż˝nvecinate, la initiativa Guvernului prin lege. ďż˝n total, ďż˝n Romďż˝nia, sďż˝nt planificate a apďż˝rea 183 de super-comune. „Este doar o initiativďż˝, prea multe nu se stiu pe acest subiect si ca sďż˝ devinďż˝ operationalďż˝ trebuie sďż˝ treacďż˝ de votul Parmalentului. S-a mai vorbit si de regionalizarea Romďż˝niei acum cďż˝tiva ani si nu s-a petrecut nimic. Cďż˝t sďż˝ ne dea Guvernul bani de investitii pentru drumuri, scoli, sedii si alte multe cďż˝te trebuie ďż˝n rural cďż˝ devenim «super-comune» stim mai bine ce eforturi facem tot noi, primarii, cďż˝te interventii si la cďż˝te usi batem. Un mare rol ďż˝l are aici tot factorul politic“, ne-a declarat un primar care a dorit sďż˝ nu-i divulgďż˝m identitatea.

Reorganizare si la orase

Pe l�ng� comune, Guvernul propune si reclasificarea oraselor �n sapte categorii (comunele vor fi �mp�rtite doar �n dou� categorii), �n functie tot de parametri care iau �n calcul noile realit�ti sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvolt�rii arat� �n ce categorii urmeaz� s� se �nscrie oratele si prevede c� actualizarea clasific�rii se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o m�sur� cu mare impact social, administrativ i politic: localit�tile cu sc�deri accentuate de populatie s� fie unificate cu altele din cadrul ariilor functionale, la initiativa autorit�tilor locale. Potrivit proiectului de lege, localit�tile urbane urmeaz� s� fie reclasificate astfel: municipiu capital�, de important� national� si european� - Bucuresti; municipii poli regionali principali cu potential transnational (av�nd o populatie peste 250.000 si peste 400.000 locuitori �n aria functional�) - doar cinci orase: Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara; municipii poli regionali secundari (conditii: peste 100.000 de locuitori si 300.000 �n aria functional�, sedii de institutii de interes judetean /supra-judetean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III si IV / V, minim o entitate de Inovare si Transfer Tehnologic): Arad, Pitesti, Bac�u, Oradea, Botosani, Brasov, Br�ila, Buz�u, Galati, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, T�rgu Muret, Piatra Neamt, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Suceava si R�mnicu V�lcea. Alt� categorie va fi reprezentat� de municipii poli judeteni principali cu potential transnational; municipii si orase poli judeteni secundari; municipii si orase centre urbane cu rol zonal; municipii si orase centre urbane cu functii specializate. Proiectul de lege introduce si notiunea de oras cu caracteristici rurale. Guvernul defineste aceste localit�ti ca acele orase care satisfac comulativ cele putin 3 din urm�torii patru indicatori: peste 30% din populatie ocupat� �n agricultur�, mai putin de 50% din totalul str�zilor modernizate, sc�derea num�rului de locuitori �n ultimii 20 de ani si peste 40% din populatie cu domiciliu �n sate apartin�toare si localit�ti componente, altele dec�t localitatea resedint� de unitate administrativ teritorial�. Pe lista oraselor cu caracteristici rurale identificate de Guvern intr� majoritatea comunele transformate fortat �n orase �n anul 2004, prin Legea 83/2004, cum este cazul Roznovului �n Neamt. Oamenii din aceste orase s�nt nevoiti s� pl�teasc� impozite calculate la nivelul oraselor, �ns� f�r� a beneficia de infrastructura si dot�rile specifice unui oras.