„Doctorii“ ďż˝n plagiate au hotďż˝rďż˝t destinul copiilor nostri !

Gata, s-a adoptat! Avem un nou plan-cadru pentru gimnaziu, dupďż˝ dezbateri mai mult sau mai putin furtunoase. Urmeazďż˝ realizarea de noi programe scolare si noi manuale. Dacďż˝ totul merge bine, peste vreo cinci-zece ani o sďż˝ ďż˝ncepem sďż˝ vedem rezultatele. Asa se „miscďż˝“ sistemele educationale, ďż˝ncet, ďż˝n ritmuri lente. Un astfel de document decide, asadar, asupra viitorului societďż˝tii romďż˝nesti de mďż˝ine. Construieste, de fapt, societatea de mďż˝ine si are efecte pe zeci de ani de-acum ďż˝nainte. Sunďż˝ grav si patetic, nu-i asa? Pďż˝i asa si este. Un astfel de document are nevoie, ďż˝nainte de toate, de viziune, de gďż˝ndire pe termen lung, de cďż˝ntďż˝rire atentďż˝ a tuturor efectelor posibile. Ar trebui sďż˝ ia ďż˝n considerare prognozele privind evolutia economicďż˝, tehnologicďż˝, socialďż˝ pe 20-30 de ani ďż˝nainte. Mai ales ďż˝ntr-o tarďż˝ ca a noastrďż˝, care are de recuperat un decalaj notabil fatďż˝ de tďż˝rile dezvoltate. Noul plan cadru prevede introducerea ďż˝n trunchiul comun - adicďż˝, obligatoriu - a materiei „educatie socialďż˝“, cďż˝te o orďż˝ pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, ďż˝n cei patru ani de gimnaziu. A fost sacrificatďż˝ o orďż˝ de literaturďż˝ si limba romďż˝nďż˝, altfel disciplinďż˝ de bazďż˝ pentru examenele de capacitate si Bacalaureat. Noile materii mďż˝resc numďż˝rul orelor, asa ďż˝ncďż˝t un elev de clasa a VII-a sau a VIII-a riscďż˝ pďż˝nďż˝ la 34 de ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝. Un adult care lucreazďż˝ 8 ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ adunďż˝ 40 de ore. Nu neg necesitatea notiunilor pe care le presupun noile materii. Remarc alďż˝turarea „gďż˝ndirea criticďż˝ si drepturile copilului“, care s-ar preda la clasa a V-a, dar sďż˝ nu mďż˝ leg rďż˝utďż˝cios de detalii. ďż˝n schimb, ceea ce combat e adďż˝ugarea acestor noi discipline care aduc alte ore la un program care este deja exasperant. O ďż˝ntrebare cuviincioasďż˝ ďż˝i are ďż˝n vedere pe cei care vor sustine aceste ore. Apoi, care sunt manualele, modalitatea de notare, cum vor arďż˝ta testele, evaluarea. Si mďż˝ lansez temďż˝tor ďż˝n aceste aspect, avďż˝nd experienta materiei numitďż˝ „religie“, care s-a transformat ďż˝ntr-o controversďż˝ pentru modul ďż˝n care a fost si este „predatďż˝“ si nu pentru existenta ei ďż˝n sine. Din 1990, de cďż˝nd a devenit materie facultativďż˝ si se numea „educatie moral-religioasďż˝“, si apoi din 1995, cďż˝nd a primit, neinspirat de altfel, caracter obligatoriu, numďż˝rul celor care se retrag de la clasďż˝ e ďż˝n crestere. Dacďż˝ le cerem profesorilor si scolilor sďż˝ inoveze, sďż˝ inventeze optionale (adaptate la necesitďż˝tile locale), sďż˝ fie creativi, sďż˝ foloseascďż˝ tehnologiile digitale ďż˝n mod aplicat, atunci trebuie sďż˝ le si oferim: cursuri de formare profesionalďż˝, o dotare mai bunďż˝ a scolilor si - mďż˝ scuzati cďż˝ ating punctul sensibil - salarii decente, ca sďż˝ se poatďż˝ gďż˝ndi linistiti la viata lor profesionalďż˝, fďż˝rďż˝ grija zilei de mďż˝ine. Aici, dl. ministru Adrian Curaj nu mai are dreptate: ďż˝ntrebat cum vor fi folosite tehnologiile IT, dat fiind cďż˝ multe scoli nu au computere conectate la internet, a zis cďż˝ „informatica se poate ďż˝nvďż˝ta si pe telefon“. Asta e din seria „dacďż˝ n-au pďż˝ine, sďż˝ mďż˝nďż˝nce cozonac“. Le dďż˝ scoala elevilor cďż˝te-un smartphone 4G? Asa cďż˝, deocamdatďż˝, sďż˝ vedem ce-o mai urma. Avem un plan-cadru cu ore mai multe si care nu prea aratďż˝ vizionar. ďż˝n locul unor noi materii, cu denumiri pretioase, poate cďż˝ avďż˝nd ceva notiuni de eticďż˝, recentul dosar Panama nu ar exista si probabil comisioanele financiar-monetare ar fi mai morale, mai ales cďż˝nd e vorba de banul public. ďż˝n egalďż˝ mďż˝surďż˝, ďż˝n ciuda pledoariilor furtunoase pentru o viatďż˝ sďż˝nďż˝toasďż˝ orele de sport rďż˝mďż˝n ďż˝n gimanziu la douďż˝ pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝ desi Ion Tiriac constata, cu amďż˝rďż˝ciune, cďż˝ „noi nu mai stim sďż˝ fugim“. Fďż˝rďż˝ ďż˝ndoialďż˝, toate aceste modificďż˝ri vor suporta alte modificďż˝ri dupďż˝ ce practica va bate teoria. Cďż˝ asa e ďż˝n viatďż˝, mai ales cďż˝nd trďż˝iesti ďż˝n Romďż˝nia. Cu foarte mici exceptii, tot ce s-a-ntďż˝mplat gresit ďż˝n istoria acestei tďż˝ri a fost dintr-o lipsďż˝ totalďż˝ de viziune. Plebea a ďż˝nghitit tot ce a primit ďż˝n blid. Legionarism, comunism, capitalismul ďż˝sta de cumetrie (vorba lui Iliescu), totul a fost ďż˝nghitit pe nemestecate. Nimic nu a fost pus sub lupa ďż˝ntrebďż˝rii (vezi procentele de simpatie ale edililor condamnati), pentru cďż˝ romďż˝nul, asa cum e-nvďż˝tat tocmai din scoalďż˝, nu trebuie sďż˝ punďż˝ problema „altfel“. Dacďż˝ la clasďż˝ ti se spune cďż˝ Eminescu a vrut sďż˝ spunďż˝ asta, pďż˝i asta a vrut sďż˝ spunďż˝. Si nimic mai mult. Romďż˝nul n-a ďż˝nvďż˝tat niciodatďż˝ dacďż˝ n-a gresit. Pďż˝nďż˝ n-a dďż˝rďż˝mat sau n-a supraconstruit, nu si-a dat seama de gafďż˝. Semidoctii cu titluri academice, „cucerite“ la universitďż˝ti obscure abia dupďż˝ ce au ajuns pe cai mari ďż˝n politicďż˝, ne sfideazďż˝ cu „analfabetismul“ democratic ce le curge prin vene (ei nu discutďż˝, ei stiu) si de la adďż˝postul imunitďż˝tii ne transformďż˝ copiii ďż˝n sclavi. Asa cum arďż˝tam, un elev va ajunge sďż˝ aibďż˝ 34 de ore pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, aproape ca angajatul ce lucreazďż˝ 40 de ore ďż˝n acelasi interval. ďż˝n aceastďż˝ situatie, probabil cďż˝ scoala ar trebui sďż˝ se desfďż˝soare dupďż˝ normele Codului Muncii nu ale Ministerului Educatiei. ďż˝n tot acest timp vom continua sďż˝ avem rezultate din ce ďż˝n ce mai proaste la bacalaureat, vom fi ultimii la testele PISA, vom avea cifre tot mai ridicate ale abandonului scolar si o fugďż˝, tot mai rapidďż˝, a vďż˝rfurilor cďż˝tre colegiile si universitďż˝tile strďż˝ine, fďż˝rďż˝ gďż˝nd de reďż˝ntoarcere. Prostia romďż˝neascďż˝ a ajuns la zenit. Fďż˝rďż˝ s-o stim, ne desfiintďż˝m!