Revolutie sau loviturďż˝ de stat? (III)

(Prezenta opinie nu este o pledoarie pentru disculparea cuiva, ci pentru o logicďż˝ corectďż˝ - Autorul)

Urmďż˝rind ďż˝ndeaproape evenimentele din 1989 pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent am suficiente argumente pentru a sustine cďż˝ ďż˝n '89 s-au succedat o serie de evenimente contradictorii, care pot fi plasate ďż˝ntre „loviturďż˝ de stat militarďż˝“ si „revolutie“. ďż˝ntelegerile de la Malta si Kiev din acel decembrie au proiectat scenariul schimbďż˝rii regimului Ceausescu prin loviturďż˝ de stat armatďż˝, la care principalii actori trebuiau sďż˝ fie Armata si Securitatea, sub conducerea cďż˝torva initiati din rďż˝ndurile acestora. La Malta ďż˝n 1989 , ca si la Ialta ďż˝n 1945, rolul de a decide soarta Romďż˝niei a fost lďż˝sat tot Moscovei, de cďż˝tre puterile occidentale, ďż˝n frunte cu SUA. Sďż˝ ne intre bine ďż˝n cap - soarta Romďż˝niei s-a jucat si se joacďż˝ la ruleta marilor interese. Timisoara a fost factorul perturbator ďż˝n punerea ďż˝n aplicare, la 21 decembrie, a scenariului maltez ďż˝n Bucuresti. Revolutia care a debutat cu „atacul electronic“, dublat de prezenta unor grupuri bine organizate, care au avut rolul de a sparge manifestatia, de a da tonul degringoladei, vacarmului si primelor lozinci anticeausescu, care sďż˝ demonstreze cďż˝ dictatorul nu mai avea autoritate, nu se mai bucurďż˝ de sprijinul „poporului muncitor“ si cďż˝ drumul pentru ďż˝nlďż˝turarea sa era deschis pentru populatie. Tot pe 21 decembrie, generalul Iulian Vlad ďż˝i propune generalului Vasile Milea solutia ďż˝ndepďż˝rtďż˝rii lui Ceausescu. Milea refuzďż˝ si se „sinucide“ din ratiuni de sigurantďż˝. Cunoscďż˝nd scenariul Maltei, via Moscova, Ceausescu ďż˝l acuzďż˝ de trďż˝dare pe Milea. Rezistenta unor manifestanti pe baricada de la Inter, ďż˝n 21 decembrie seara, a avut rolul sďż˝ declanseze miscarea revolutionarďż˝ pe 22 decembrie, cďż˝nd miile de muncitori, de pe marile platforme industriale, au afluit cďż˝tre centrul Bucurestiului. Intuind inevitabilitatea unui conflict cu populatia, cunoscďż˝nd starea de spirit a acesteia ďż˝n Bucuresti, dar mai ales ďż˝n tarďż˝, pe fondul descifrďż˝rii scenariului Malta, Iulian Vlad ordonďż˝ Securitďż˝tii sďż˝ depunďż˝ armele la rastel, iar generalul Stďż˝nculescu, proaspďż˝tul ďż˝nlocuitor al lui Milea, lanseazďż˝ lozinca „Armata e cu noi!“.
Acesta a fost semnalul dat ca „lovitura de stat militarďż˝“ va trebui sďż˝ faciliteze declansarea Revoluiei, dar semnalul nu a fost suficient de clar pentru o armatďż˝ decapitatďż˝, pe fondul haosului si degringoladei comunicationale instalate imediat dupďż˝ fuga cuplului Ceausescu, dar si a autodizolvďż˝rii structurilor de partid, centrale si teritoriale, care aveau rolul decident ďż˝n derularea actiunilor.

Armatei nu-i era indiferent c�rei forte politice �i va preda puterea

A fost momentul preluďż˝rii puterii de cďż˝tre grupuri de cetďż˝teni atďż˝t ďż˝n Bucuresti, cďż˝t mai ales ďż˝n localitďż˝tile din tarďż˝. Consider cďż˝ tine de utopie ďż˝n a descifra limitele de demarcatie dintre „Loviturďż˝ de stat“ si „Revolutie“. Cert este un singur fapt, cďż˝ telul unic al acestor evenimente era ďż˝ndepďż˝rtarea Clanului Ceausescu si implicit a sistemului instaurat de acesta. O loviturďż˝ de stat nu-si putea impune ca obiectiv imediat decďż˝t ďż˝nlďż˝turarea puterii de drept existente, Armata neavďż˝nd ďż˝n fisa postului atributii privind exercitarea puterii politice. ďż˝n seara zilei de 22 decembrie, comunicatul cďż˝ se va ďż˝nfiinta CFSN, ca unic organism al puterii de stat, care promitea „statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernďż˝mďż˝nt“, a fost bine primit de majoritatea romďż˝nilor. Acest sistem democratic promis nu era compatibil cu o guvernare militarizatďż˝ a tďż˝rii. Armata a fďż˝cut un pas ďż˝napoi pe 27 decembrie, cďż˝nd prin Decretul Lege nr. 2 , FSN consfintea ďż˝nfiintarea structurilor CFSN la nivel central si teritorial, iar responsabilii militari teritoriali au predat puterea efectiv noilor organisme ďż˝nfiintate din rďż˝ndul populatiei. Este evident cďż˝ Armatei nu-i era indiferent cďż˝rei forte politice ďż˝i va preda puterea, chiar dacďż˝ ďż˝ncepuse sďż˝ sufere de „complexul renegďż˝rii comunismului“. CFSN-urile ďż˝nfiintate au avut componente majoritare de stďż˝nga. Este evident cďż˝ Armata a urmďż˝rit sďż˝ obtinďż˝ garantia protectiei necesare ďż˝n fata eventualelor acuze. Nu trebuie neglijat faptul cďż˝ unii civili, fďż˝rďż˝ nici o pregďż˝tire au primit arme, cďż˝ au existat membri ai Gďż˝rzilor patriotice ďż˝narmati, care au actionat paralel cu fortele Armatei. ďż˝narmarea civililor si a Gďż˝rzilor patriotice a fost o mďż˝surďż˝ catastroficďż˝, greu de justificat. De asemenea, ďż˝n Armatďż˝ au fost reactivate cadre cu dependente pro-KGB, consecintďż˝ a ďż˝ntelegerilor de la Malta si Kiev si aversiunea ofiterilor armatei fatďż˝ de aceste cadre a contribuit la crearea stďż˝rilor de confuzie sau a luďż˝rii deciziilor contradictorii. Evenimentele ulterioare au demonstrat cďż˝ atďż˝t Malta, prin Moscova, cďż˝t si populatia Romďż˝niei, prin majoritate, au cautionat ascensiunea ca leader-shipp a lui Ion Iliescu. Autorii „Loviturii de stat“ nu se puteau substitui vointei populare si lovitura nu putea rďż˝mďż˝ne decďż˝t un factor favorizant declansďż˝rii si succesului Revolutiei, care a continuat si s-a finalizat odatďż˝ cu alegerile democratice din 1992 s din 1996.

Participarea populatiei la Revolutie.

Cu unele exceptii, dacďż˝ populatia a iesit ďż˝n stradďż˝ a fďż˝cut-o pentru ca sďż˝-si manifeste bucuria si entuziasmul, nu ca sďż˝ lupte sau sďż˝ apere ceva. Nu mai avea cu cine lupta si nu avea ce apďż˝ra. Fďż˝rďż˝ a se trage un cartus, ďż˝n marea majoritate a oraselor grupuri eterogene de cetďż˝teni au pďż˝truns ďż˝n sediile politice, manifestďż˝ndu-si furia pe ďż˝nsemnele, pe portretele si cďż˝rtile scrise de Ceausescu. Restul a fost subtilizat. Rolul acestor grupuri s-a canalizat pe trei directii principale: aceea de a demonstra cďż˝ vechea putere nu mai existďż˝, aceea de a se constitui ďż˝n rezerva de cadre pentru viitoarele structuri de putere ale CFSN si aceea de formare a corpurilor de „revolutionari“ cu certificat. Se poate spune cďż˝ atďż˝t Revolutia cďż˝t si executarea cuplului Ceausescu au beneficiat de sprijinul tacit al majoritďż˝tii populatiei din provincie. Executarea cuplului Ceausescu a fost ďż˝n primďż˝ instantďż˝ o usurare formidabilďż˝ pentru populatia supusďż˝ ani la rďż˝nd la privatiunile arhicunoscute. Astďż˝zi, dupďż˝ 26 de ani, consumati ďż˝n exercitii despre democratie, executarea ceausestilor a ďż˝nceput sďż˝ fie contestatďż˝, fie pe fondul simulacrului de justitie din 25 decembrie 1989, fie pe fondul aparitiei unui nou sir de privatiuni. Bilantul cinic al celor 26 de ani este cďż˝ prin Revolutie romďż˝nii nu au scďż˝pat de privatiuni, dar au cďż˝stigat dreptul de a se plďż˝nge deschis de existenta acestora. Prin redeschiderea dosarelor Revolutiei Armata se va gďż˝si ďż˝n mare impas, deoarece detine rďż˝spunsul la ďż˝ntrebarea „Cine a tras ďż˝n noi, dupďż˝ 22?“.
�n plus, la aceast� �ntrebare trebuie s� r�spund� si Malta, altfel dosarele Revolutiei vor fi rezolvate �n acelasi simulacru de justitie, ca �n decembrie 1989 la T�rgoviste .