Profesori vs. oficialii care uitďż˝ rolul istoriei

• Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt protesteazďż˝ fatďż˝ de variantele ministerului din planul-cadru pentru gimnaziu • ele denotďż˝ dezinteres ďż˝n ceea ce priveste formarea constiintei nationale, a rolului si locului istoriei ďż˝n educatia elevilor • se solicitďż˝ mai multe ore de istorie la toate clasele, indiferent de profil si filierďż˝ •

Asociatia Profesorilor de Istorie din Neamt ia atitudine �mpotriva propunerilor lansate �n dezbatere public� de c�tre Ministerul
Educatiei, deoarece nici una dintre cele trei variante de propuneri de plan-cadru pentru ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul gimnazial nu tine cont de rolul si locul disciplinei istorie ďż˝n educatia elevilor. ďż˝n cadrul oficial al Conferintei internationale „Istoria romďż˝nilor si criza identitďż˝tii nationale. Memorandum-ul de la Neamt“, au fost identificate carentele educationale, provocate de numďż˝rul redus de ore de istorie, pentru ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul gimnazial si liceal si au fost publicate ďż˝n „Memorandum-ul de la Neamt“. Acest document a fost transmis cďż˝tre cele mai importante institutii ale tďż˝rii, dar lipsa de reactie a acestora si mai nou, cele trei variante de plan cadru propuse pentru gimnaziu, denotďż˝ un dezinteres total fatďż˝ de problema formďż˝rii constiintei nationale la tineri, fatďż˝ de valorile nationale si universale, fatďż˝ de memoria identitarďż˝. ďż˝n consecintďż˝, profesorii de istorie reprezentati prin participantii la conferinta internationalďż˝ din 10-12 septembrie 2015, provenind din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din cadrul asociatiilor profesionale ale profesorilor din Romďż˝nia si Republica Moldova, solicitďż˝ redarea rolului si locului cuvenit istoriei ca disciplinďż˝ de studiu ďż˝n scoalďż˝, avďż˝nd ďż˝n vedere menirea formativďż˝ a acestei discipline de studiu ďż˝n planul personalitďż˝tii elevilor. Cadrele didactice mai cer sďż˝ se prevadďż˝ ďż˝n planurile-cadru de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt, la toate clasele, ďż˝ncepďż˝nd de la a V-a si pďż˝nďż˝ la a XII-a, indiferent de profil si filierďż˝, a douďż˝-trei ore de istorie. O altďż˝ cerere este introducerea ca probďż˝ obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele si filierele de la nivel liceal. Pentru perspectivďż˝, se cere refacerea curriculei de istorie - programele pentru clasele de la a IV-a la a XII-a, cu respectarea principiului cronologiei istorice. Acestea ar trebui sďż˝ includďż˝ si referiri la valori si simboluri perene romďż˝nesti, la rolul Bisericii ďż˝n istoria nationalďż˝, principalele etape ale culturii romďż˝nesti, iar realizarea manualelor de istorie sďż˝ se facďż˝ cu respectarea principiilor didactice, metodice si stiintifice moderne, ďż˝n care calitatea, si nu pretul, sďż˝ fie factorul determinant. Profesorii cer sďż˝ se studieze la aceastďż˝ disciplinďż˝ si prevederile principalelor documente europene cu privire la locul si rolul istoriei ďż˝n scoalďż˝, la care Romďż˝nia a subscris si s-a angajat sďż˝ le respecte. „Lďż˝sďż˝nd deoparte orgoliile dintre disciplinele de studiu si falsele directii de formare croite pentru tinerii Romďż˝niei, trebuie recunoscut public cďż˝ educatia identitarďż˝ este datďż˝ de douďż˝ discipline: istoria si limba si literatura romďż˝nďż˝! Renuntďż˝m atďż˝t de usor la tot ce ne defineste ca natiune, neluďż˝nd ďż˝n calcul consecintele postfactum! ďż˝n toate tďż˝rile Europei sďż˝nt sanctionate cu severitate atingerile aduse identitďż˝tilor nationale. ďż˝nsďż˝si deviza UE «Unitate ďż˝n diversitate» sustine aceastďż˝ paradigmďż˝! Romďż˝nia este singura tarďż˝ din Europa care a ajuns la pragul de jos al demnitďż˝tii, educatia istoricďż˝ la elevii de gimnaziu, clasele V-VII, se realizeazďż˝ ďż˝n doar o orďż˝ pe sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝. Vďż˝ rugďż˝m sďż˝ ne sustineti!“, a declarat professor Elena Preda, inspector de istorie ďż˝n cadrul ISJ Neamt.