Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2015
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 16 Noiembrie 2015
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
LA  STRADA

LA STRADA

Nici o trimitere la filmul cu acelasi nume, al lui Federico Fellini, care �n 1957 a obtinut un Oscar pentru acesta. Trimiterea este la recenta miscare de protest, pornit� din fata clubului Colectiv din Bucuresti, unde incendiul din 30 octombrie a.c. a f�cut aproape 180 de victime, marea majoritate tineri. Exist� convingerea unanim� c� tragedia s-a declansat pe fondul coruptiei instalate �n Rom�nia. S-a scandat „Coruptia ucide!“. �n privinta culorii politice a coruptiei instalate, societatea este vizibil scindat�. Unii consider� coruptia ca apanaj al st�ngii (PSD), altii al dreptei (PDL, PNL), dar Strada a decretat: „Toate partidele, aceeasi mizerie“. At�t filmul c�t si Miscarea au puncte comune. Nu au nici o leg�tur� cu vreo dogm� sau ideologie, �n ambele exist� un amestec halucinant �ntre fort� si naivitate si au momente remarcabile de frumusete si poezie. Sper ca paralela dintre film si Miscare s� se opreasc� aici, deoarece filmul are un deznod�m�nt descurajant. Miscarea se vrea inconfundabil�, cu identitate proprie. Nu se doreste confundarea acesteia cu Piata Universit�tii. Cineva a propus �nfiintarea Partidului Popular La Strada. Presedintelui Iohannis �i sur�de ideea unui astfel de partid. Vectorul misc�rii este „generatia Facebook“. Vointa generatiei tinere este realizat� si coagulat� pe retelele de socializare. Acum se scrie ghidul Revolutiei on-line. Tragedia de la Colectiv a fost declansat� de „Declaratia pe propria r�spundere“, procedur� de tip mafiot, legitimat� �n 2004 de Guvernul N�stase, de ea profit�nd �n egal� m�sur� guvernele T�riceanu, Boc, Ponta. La Strada s-a dovedit mult mai eficient� dec�t o motiune de cenzur�. �n prima sear�, miscarea a scos �n strad� circa 35.000 de bucuresteni, care erau reprezentati statistic �n Parlament de o jum�tate de mandat de deputat. Opozitia parlamentar�, �nsum�nd circa 250 de parlamentari, nu a putut da jos Guvernul, dar „jum�tatea de deputat“ a str�zii, a putut. Promptitudinea cu care Ponta a �naintat demisia sa si a Guvernului a socat pe toat� lumea. Nu a fost m�sura onorabilit�tii sale, ci a oportunismului funciar cu care ne-a obisnuit de mult� vreme. Au fost prea multi oameni care au crezut �n Ponta, pentru a se accepta capitularea acestuia f�r� lupt�, dup� prima manifestatie stradal� . Reactia COLECTIV a str�zii, care i-a cerut lui Ponta demisia, pare paradoxal�. Guvernul Boc a t�iat salariile, dar strada nu a avut reactii de speriat Guvernul. Guvernul Ponta a dat salariile �napoi, dar asta nu a contat. La nemultumirile str�zii, acumulate sub guvernarea PSD, s-au ad�ugat si cele acumulate timp de 10 ani sub guvernarea PDL. Interesant, c� demisia lui Ponta a fost ca o lovitur� �n plex pentru PNL, care a r�mas f�r� aer si nu a avut dec�t o replic�, �nainte de a arunca prosopul: „ALEGERI ANTICIPATE“. Plecat spre Cotroceni , la consult�ri, PNL a uitat s� ia cu el candidatul pentru functia de premier. S-a dus la Cotroceni cu m�na �n fund si �n loc de premier, l-au t�r�t cu ei pe venerabilul Quintus. La Cotroceni nici PSD nu s-a simtit mai bine. Desi era pornit s� aib� o pozitie viril�, a ajuns acolo cu c�ciula �n m�n� si cu b�rb�tia fleasc�, pierz�ndu-se cu firea �n fata lui Iohannis. Tot ifosul a fost abandonat la Kisselef, Dragnea iesind de la Cotroceni de-a-nd�r�t�lea, b�iguind: „cum spuneti dumneavoastr� dom' presedinte, vreti s� nu intr�m �n Guvern, nu intr�m, vreti anticipate, anticipate s� fie“. �n realitate PNL si PSD l-au l�sat pe Iohannis �n ofsaid, f�c�nd un pas �n spate. La Strada a jubilat putin dup� demisia Guvernului Ponta, dar si-a reconsiderat exigentele. Vrea mai mult, vrea „Jos Parlamentul“, dar si „resetarea clasei politice“.

„Reformarea electoratului“

Singurul, multumit deplin de c�derea Guvernului Ponta este Klaus Iohannis. A obtinut ce si-a dorit, ceea ce PNL nu i-a putut oferi. Solutia alegerilor anticipate nu este �nsusit� de toat� Strada, dar este preluat� si de la unii parlamentari, care se dau docti �n materie. Acestia vorbesc despre alegeri anticipate, cu nonsalanta scobitului �n nas, neomit�nd nici comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale. Avem si parlamentari de Neamt care bat c�mpii cu astfel de subiecte. La Strada se g�ndeste serios la „resetarea clasei politice“. Nu la reformarea ei. Clasa politic� nu este virtual�, r�m�n�ndu-ne doar solutia reform�rii acesteia. Clasa politic� nu se reformeaz� pe parcursul unei campanii electorale. Electoratul trebuie s� aib� un rol activ �n aceast� oper� de reformare a clasei politice, ceea ce impune �n mod obligatoriu, c� trebuie �nceput cu „reformarea electoratului“.
Reformarea clasei politice trebuie s� fie o consecint� a reform�rii electoratului, care la r�ndul s�u va trebui s� deprind� stiinta de a alege si a refuza total mita electoral�. S-a crezut �n 2012, c� odat� cu introducerea votului uninominal se va rezolva problema reform�rii clasei politice. Rezultatul a fost catastrofic si reactia actual� a str�zii confirm� aceasta. La Strada are o list� interminabil� si diversificat� de exigente, la care adaug� �n fiecare zi. Este nevoie de o prioritizare a acestor exigente, pentru a le face realizabile pe r�nd, nu toate odat�.
Unii manifestanti, mai fundamentalisti, vor face b�rbi p�n� la carosabil, dac� vor s� stea �n strad� p�n� la epuizarea listei. Se intr� �ntr-un cerc vicios, care duce nic�ieri. Strada poate demite guverne, dar nu poate guverna. �n general, un guvern de tehnocrati nu �nseamn� �n toate cazurile un guvern de tineri �n toate palierele. Tehnocratia impune expertiz�, care nu se probeaz� dec�t �nainte de a ajunge �n Guvern, nu dup�. Nu exist� �ncredere �n clasa politic� si nici m�car �n ONG-uri. Rolul str�zii nu este s� doboare Guverne, Parlamente, clase politice. Rolul str�zii trebuie s� fie cel al trezirii constiintelor, s� amendeze prompt toate derapajele. Strada bucurestean� trebuie s� realizeze c� Rom�nia mai are o sumedenie de alte str�zi. Exigentele trebuiesc declarate la nivel de principii si trebuie urm�rit� �ndeaproape respectarea acestora. Un sistem nu poate fi schimbat instant, dec�t printr-o revolutie real�, nu virtual�. Dar o revolutie real� nu poate avea succes dac� nu exist� un accept general, fie si tacit, ca �n 1989. La acest proiect trebuie s� adere toate str�zile Rom�niei, nu numai cele bucurestene sau unele mari bulevarde din provincie.

END

Articol afisat de 1029 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan BIVOLARU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective