O palm� de p�m�nt �i tulbur� tihna b�tr�netii

• un bďż˝trďż˝n din Dďż˝muc trďż˝ieste cu teama cďż˝ va fi evacuat din propria gospodďż˝rie, de rudele fostei sotii • necazul a ďż˝nceput dupďż˝ ce omul a ďż˝nchiriat terenul unei vecine pentru tomnatul vitelor • „Stau aici de 50 de ani, am ďż˝ngrijit-o pe soacrďż˝-mea, pe sotie si cred cďż˝ am dreptul sďż˝ stďż˝pďż˝nesc acest pďż˝mďż˝nt“, spune Toader Tinca •

Toader Tinca, om la 79 de ani, din Dďż˝muc, ďż˝si trďż˝ieste bďż˝trďż˝netea cu un gust amar. Rďż˝mas vďż˝duv de vreo 10 ani, cu o pensie de doar 36 de lei, si asta ca urmare a refugiului din timpul rďż˝zboiului, bietul om abia ďż˝si duce existenta de azi pe mďż˝ine. Si asta, ar fi cum ar fi, cďż˝ vorba ceea, cu o bucatďż˝ de pďż˝mďż˝nt mostenitďż˝ de la nevastďż˝, omul si-ar putea duce zilele linistit. Numai cďż˝, de ceva timp, rudele fostei sotii i-au pus gďż˝nd rďż˝u. Vor sďż˝-l scoatďż˝ din casďż˝ si sďż˝ pďż˝rďż˝seascďż˝ gospodďż˝ria, pe motiv cďż˝ cei 50 de ari le-ar apartine si cďż˝ li s-ar cuveni unui nepot, ce este asteptat sďż˝ revinďż˝ din strďż˝inďż˝tate. „N-am liniste. Cumnatul meu, care locuieste la vreo cďż˝teva case de mine, mďż˝ amenintďż˝ cďż˝ trebuie sďż˝ pďż˝rďż˝sesc gospodďż˝ria. Vine deseori si face scandal spunďż˝ndu-mi sďż˝ plec cďż˝ pďż˝mďż˝ntul e al lui. Dar nu este adevďż˝rat. Eu stau aici de 50 de ani, am ďż˝ngrijit-o pe soacrďż˝-mea si pe sotie, si cred cďż˝ am dreptul sďż˝ stďż˝pďż˝nesc acest pďż˝mďż˝nt, pentru care am plďż˝tit la primďż˝rie impozit. Cďż˝t priveste acest teren pe care l-am ďż˝ngrijit si folosit o viatďż˝, el a apartinut unui composesorat si este vecin cu islazul comunal. De pe urma lui ďż˝mi duc existenta. Am muncit la pďż˝dure cďż˝nd am putut, dar nu am avut carte de muncďż˝. De asta n-am pensie“, ne-a povestit dďż˝muceanul, de la care am aflat cďż˝ ďż˝n urma discutiei cu primarul Anton Covasan, a ďż˝nteles cďż˝ poate sta linistit, dreptatea fiind de partea sa. Dar nu poate avea liniste, a spus omul, cďż˝ „mai deunďż˝zi, s-a trezit cu cadastristul ďż˝n casďż˝ adus de nepotul meu pentru mďż˝surďż˝toarea pďż˝mďż˝ntului. Mďż˝ astept la necazuri mari“. De altfel, tot necazul la care a fďż˝cut referire Toader Tinca, a ďż˝nceput de la ďż˝nchirierea terenului pentru tomnatul a patru „cornute“ unei vecine. „Eu, neavďż˝nd animale, am ďż˝nchiriat pentru 300 de lei terenul ca sďż˝ pascďż˝ cele 4 vite. Atďż˝ta mi-a trebuit! A venit cumnatul si a sďż˝rit la mine. „Sďż˝ pleci din gospodďż˝ria asta, cďż˝ este pďż˝mďż˝ntul meu. Nu stiu ce sďż˝ mďż˝ mai fac. Mi-e fricďż˝ sďż˝ nu vinďż˝ peste mine sďż˝ mďż˝ omoare ďż˝ntr-o noapte. Acum dorm ďż˝ntr-o dolie, desi casa a fost construitďż˝ cu bďż˝rne din lemnul meu. Am pďż˝rďż˝sit-o ca sďż˝ fie pace, dar degeaba... Duc o viatďż˝ grea. De asta v-am chemat, poate prin ceea ce v-am povestit, sďż˝-mi fiti de ajutor“, a spus Toader Tinca, ce si-a deschis sufletul redactiei noastre punďż˝ndu-si speranta unui viitor cďż˝t de cďż˝t mai linistit. La plecare, ne-a urmďż˝rit ďż˝ndelung... Iar noi, lďż˝sďż˝ndu-l ďż˝n usa grajdului, unde avusese loc discutia, am aruncat o privere spre asfintitul de soare ce vestea apropierea serii. Natura era tihnitďż˝, linistea din jur fiind ďż˝n contradictie cu existenta lui mos Toader. Si n-am putut sďż˝ nu ne ďż˝ntrebďż˝m de ce oare bďż˝trďż˝netile unor oameni bďż˝tuti de soartďż˝ trebuie tulburate de cďż˝tre unii, cďż˝nd pacea din jur ne ďż˝nvďż˝luie ďż˝n egalďż˝ mďż˝surďż˝ pe toti?