Exploratori �n orasul unde nu se naste, nu se moare si nu se fur�

• cei patru temerari romďż˝ni care au mers ďż˝n insula Svalbard, s-au ďż˝ntors acasďż˝ cu adevďż˝rate comori • este vorba de esantioane geologice si cu speranta cďż˝ au dat peste unul dintre cei mai vechi meteoriti • cercetďż˝torii de la Universitatea Bucuresti vor ďż˝ncepe analizele pe fragmentul despre care geologul Stelian Grigore crede cďż˝ este cireasa de pe tort a expeditiei • „Detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante cďż˝ am gďż˝sit un meteorit foarte rar“, zice pietreanul •

Cei patru exploratori romďż˝ni care au pus piciorul pe insula Svalbard, un tinut care apartine si Romďż˝niei, ca stat semnatar al unei ďż˝ntelegeri mondiale (Tratatul Svalbard), s-au ďż˝ntors cu bine din expeditia stiintificďż˝ pe care au fďż˝cut-o ďż˝n tinutul Nybyen, din Norvegia. Unul dintre cei care si-au petrecut zilele de sfďż˝rsit de septembrie si ďż˝nceput de octombrie pe „tďż˝rďż˝mul rece“ este Stelian Grigore, director al Casei de Culturďż˝ Piatra Neamt, care ne-a povestit cďż˝teva dintre cele aflate ori descoperite ďż˝n cel mai nordic teritoriu european, situat ďż˝n Arctica, dincolo de Cercul Polar, ďż˝n apropierea Polului Nord. El a fďż˝cut parte din echipa de cercetďż˝tori ďż˝n care au mai fost Arthur Dďż˝scďż˝lescu, Veron Toma si pietreanul Ioan Balmus. „Am stat ďż˝ntr-un loc - nu-i pot spune oras, tinut, nu stiu care sďż˝ fie cel mai potrivit termen, ďż˝n care nimeni nu moare - nu existďż˝ cimitir - iar dacďż˝ apare un bolnav grav la spitalul din zonďż˝ este dus cu avionul ďż˝ntr-un oras apropiat, nu se naste si nici nu se furďż˝. Greu de descris! Altďż˝ lume, din care noi am reusit sďż˝ aducem adevďż˝rate comori care sďż˝ fie de folos cercetďż˝rii romďż˝nesti. Am fost ďż˝ntr-un loc ďż˝n care lumea vine sďż˝ facďż˝ treabďż˝, stďż˝ cďż˝t stďż˝, se foloseste de aparatura existentďż˝ si apoi pleacďż˝. Ne-am trezit cďż˝ echipei noastre i s-a alďż˝turat un aventurier francez, ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 36 de ani, plecat din tara lui de 12 ani, care n-are decďż˝t un rucsac cu cďż˝teva haine, un laptop si un aparat foto foarte bun. El se opreste undeva, munceste ca sďż˝ facďż˝ bani si apoi pleacďż˝ ďż˝n cercetare. Alt coechipier s-a dovedit a fi un scriitor chinez si un inginer minier din Norvegia, stabilit ďż˝n Thailanda, la o minďż˝ de cupru“, a povestit Stelian Grigore.

Vor sďż˝ revinďż˝ la anul

Despre populatie am aflat cďż˝ ea se ďż˝mparte ďż˝n trei categorii. Prima o reprezintďż˝ minerii, care sďż˝nt dusi cu avionul ca sďż˝ ďż˝si desfďż˝soare activitatea, iar a doua o reprezintďż˝ „universitarii“. Pe insula Svalbard existďż˝ o universitate, se face cercetare ďż˝n diverse domenii iar studiile se fac gratuit, de cďż˝tre cine doreste, timp de patru sďż˝ptďż˝mďż˝ni. Urmeazďż˝ apoi turistii, care vin sďż˝ ďż˝si satisfacďż˝ curiozitďż˝tile la „capďż˝tul pďż˝mďż˝ntului“. „Am venit de acolo cu multe informatii si mostre, pe care sper ca mďż˝car tinerii cercetďż˝tori sďż˝ le valorifice. De 25 de ani, romďż˝nii n-au mai ajuns acolo, sďż˝ absoarbďż˝ informatii. Noi vrem sďż˝ revenim, cu o echipďż˝ mai mare, ďż˝n mai 2016, pentru a continua «spionajul» ďż˝nceput. Acum detinem circa 100 de esantioane geologice - roci, minerale si fosile si avem 90% sperante cďż˝ am gďż˝sit un meteorit foarte rar. Certitudinea ne va fi datďż˝ dupďż˝ ce vom primi rďż˝spunsul verificďż˝rilor pe care le vor face cei de la Catedra de Mineralogie de la Universitatea Bucuresti. Dupďż˝ caracteristicile fizice si analiza vizualďż˝ fďż˝cute de noi este un palasit. Vom afla ďż˝n curďż˝nd care e raportul fier - nichel din acel fragment de meteorit, pentru a vedea cďż˝t de rar este. ďż˝n aceastďż˝ expeditie, ďż˝mpreunďż˝ cu colegii mei am urmďż˝rit sďż˝ stabilim locul ďż˝n care sďż˝ fie fixat telescopul robotic polar, realizat de Scoala Criosfericďż˝ Romďż˝neascďż˝. Acesta se aflďż˝, din 2008, la Institutul Astronomic Bucuresti si pďż˝nďż˝ acum nu s-a ďż˝ntďż˝mplat nimic cu el... Noi am adus ďż˝n tarďż˝ toate datele de climďż˝ si mďż˝surďż˝torile posibilie, ca sďż˝ poatďż˝ fi montat acolo acel telescop, care sďż˝ ne ofere nepretuite informatii. Sarcina mea este sďż˝ realizez un document stiintific pe care sďż˝ ďż˝l duc la Academia Romďż˝nďż˝, de care sďż˝ se tinďż˝ cont la fixarea telescopului, care va fi comandat din tarďż˝“, am mai aflat de la directorul Casei de Culturďż˝.

C�l�torie �n timp, �ntr-o Rom�nie de acum milioane de ani

Observatiile geomorfologice ale celor patru cercetďż˝tori i-au convins cďż˝ au cďż˝lďż˝torit ďż˝n timp, ďż˝ntr-o Romďż˝nie de acum 10.000 - 12.000 de ani, asa cum arďż˝ta zona noastrďż˝ la ultima glaciatiune si pďż˝nďż˝ spre acum vreo 40 de milioane de ani. „Ne-am lďż˝murit perfect cum au fost generate bďż˝ile tip «vlďż˝duscďż˝» din Patra Craiului, pentru cďż˝ la Svalbard le-am vďż˝zut ďż˝n formare. Am gďż˝sit ursuleti de apďż˝, acele microorganisme care sďż˝nt specifice zonei noastre si am gďż˝sit prima pesterďż˝ ďż˝ntr-un substrat nou, pe care am denumit-o Morena Frost. Am gďż˝sit foarte multe analogii cu ghetarii din pesterile noastre si de aceea am convingerea cďż˝ putem spune cďż˝ Svalbard are ceva comun cu Romďż˝nia. Am ďż˝nceput studii de care nu s-a mai ocupat nimeni pďż˝nďż˝ acum si sper sďż˝ fie de folos cercetďż˝torilor nostri. Sistemul carstic ďż˝n Svalbard este viitorul a ceea ce va fi Romďż˝ia, iar ceea ce avem noi acum, e trecutul acelui tinut. Tďż˝rile puternice fac de multďż˝ vreme astfel de analize“, a mai spus Stelian Grigore. Concretizďż˝nd, directorul Casei de Culturďż˝ Piatra Neamt ne-a transmis un „istoric“ al „misiunii“ din Svalbard si ce-si propun sďż˝ mai facďż˝.

Observatii generale ale expeditiei

1. Expeditia stiintific� rom�neasc� Svalbard-Criosfera 2015 s-a desf�surat �n perioada 24 septembrie - 6 octombrie f�r� nici o sincop� organizatoric� ating�ndu-si toate obiectivele initiale propuse.
2. Din acest moment trebuie s� privim Arhipelagul Svalbard �n virtutea Tratatului Svalbard din 1920 la care Rom�nia este parte semnatar� al�turi de celelalte 39 de t�ri, ca pe o bucat� de p�m�nt rom�nesc de care s� avem grij� si mai ales �n care s� investim pentru viitor.
3. Proiectele concrete de explorare si cercetare trebuie s� contin� obligatoriu studii comparative Rom�nia-Svalbard pentru c� aparentul decalaj spatio-temporal este �n realitate benefic si va oferi o pleiad� de r�spunsuri fabuloase privind trecutul, dar mai ales viitorul Rom�niei.
4. Este obligatoriu necesar� atragerea �n acest demers a societ�tii civile si a mediul de afaceri privat care poate investi profitabil chiar pe termen scurt �n Svalbard, aceasta fiind marea deosebire fat� de Tratatul Antarctic.
5. Atragerea institutiilor de cercetare prestigioase din Rom�nia �n studiul si determinarea probelor aduse de exploratori din Svalbard.

Rezultatele concrete ale expeditiei

1. Cercet�rile speologice au avut ca rezultat descoperirea unui nou tip genetic de pester� cantonat� �ntr-un nou tip de substart MORENAFROST, precum si descooperirea prin modelare transdisciplinar� a unui areal carstic cantonat �n calcare cambriene (cele mai vechi din lume).
2. Cercet�rile geologice au avut ca rezultat colectarea a aproape 100 de esantioane de roci, minerale si fosile comune sau inedite.
3. S-au cules toate datele de climatologie necesare proiectului de amplasare a unui telescop robotic polar de productie rom�neasc� �n Svalbard g�sindu-se si un amplasament adecvat.
4. S-au efectuat studii transdisciplinare asupra ghetarilor Larsbreen si Longyearbreen aflati �n stadiu avansat de topire.
5. S-au descoperit si prelevat probe din crioconite pentru prima dat� �n cercetarea rom�neasc�, precum si esantioane cu tardigrade arctice.

Lista proiectelor demarabile �n 2016

1. Studiu comparativ al Lacului Antropic V�c�resti si al Lacului Antropic Isdammen, ambele cu o suprafat� de 186 ha.
2. Studiul comparativ al zonei carstice Mangalia cu zona Carsticďż˝ Hilmarfjellet.
3. Studiul comparativ al Oligecenului din Semifereastra Bistritei si al Oligocenului din Adventdalen.