A murit „Edison al Romanului“

• inventatorul Vitalie Belousov a primit supranumele de „Edison al Romanului“ de la profesorul Ghe. A. M. Ciobanu • absolvent al CNRV si doctor inginer ďż˝n domeniul tehnologiei metalelor, Belousov a avut nu mai putin de 124 de inventii • omul de stiintďż˝ a decedat la Iasi si va fi ďż˝nmormďż˝ntat ďż˝n Cimitirul Eternitatea din Roman •

Profesorul Ghe. A. M. Ciobanu a fost cel care ne-a comunicat ieri, cu tristete, disparitia la 85 de ani, a celui pe care l-a numit „Edison al Romanului“. Este vorba de Vitalie Belousov, inovator, profesor universitar, doctor inginer, unul dintre marii inventatori ai Romďż˝niei, care a obtinut medalii pretioase la toate saloanele de inventicďż˝ din tarďż˝ si din strďż˝inďż˝tate. „ďż˝mi pare rďż˝u cďż˝ trebuie sďż˝ anunt disparitia celui care a fost «Edison al Romanului», Vitalie Belousov, fost elev al profesorului Alexandru Cojocaru la Liceul Roman Vodďż˝, pe care l-a absolvit ďż˝n anul 1949. A avut 124 de inventii, dintre care 73 medaliate cu aur si 11 cu argint. Statele Unite ale Americii l-au apreciat ďż˝n mod deosebit si au decretat si un An Belousov, pentru meritele acestuia. A murit la Iasi, dar va fi adus ďż˝nsďż˝ la Roman unde, probabil sďż˝mbďż˝tďż˝, 8 august, va fi ďż˝nmormďż˝ntat ďż˝n Cimitirul Eternitatea. Dumneavoastrďż˝ ca ziaristi dati aceastďż˝ disparitie ca o stire, eu nu o pot trata decďż˝t printr-un eseu, care sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ mďż˝rturie celor care vor dori sďż˝ citeascďż˝ despre aceastďż˝ personalitate solarďż˝, pentru cďż˝ asta ar fi devenit dacďż˝ ar mai fi trďż˝it un pic“, a precizat reputatul profesor romascan Ghe. A.M. Ciobanu. Vitalie s-a nďż˝scut ďż˝n orasul Bďż˝lti (azi ďż˝n Republica Moldova), pe 3 mai 1930, ďż˝n familia lui Pavel si Maria Belousov, avďż˝nd si trei frati. Tata a fost o vreme profesor de educatie fizicďż˝ ca mai apoi sďż˝ fie numit sef al Oficiului de deplasare a fortei de muncďż˝ ďż˝n municipiul Bďż˝lti. A ďż˝nvďż˝tat la Scoala primarďż˝ nr. 2 din localitatea natalďż˝. Evenimentele dramatice din 1940, cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice, i-a adus elevului Belousov prejudicii irecurabile. Tatďż˝l sďż˝u este arestat de autoritďż˝tile sovietice si deportat ďż˝ntr-un lagďż˝r de exterminare din regiunea Kirov, pe motiv cďż˝ a fost ofiter ďż˝n armata taristďż˝, desi nu a luptat ďż˝mpotriva bolsevicilor. Dupďż˝ deportarea tatďż˝lui, decedeazďż˝ mama sa, copii rďż˝mďż˝nďż˝nd orfani. Vitalie se ďż˝ncumetďż˝ sďż˝-si facďż˝ studiile la liceul de bďż˝ieti Ion Creangďż˝ din Bďż˝lti, unde ďż˝n anii 1942-1944 urmeazďż˝ cu succes primele douďż˝ clase. ďż˝n anul de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt 1942/1943 la examenul de bursďż˝ sustinut de elevii claselor I– IV, Vitalie Belousov se plaseazďż˝ pe locul 10 (din 43 de elevi) cu media 8,25, cea mai mare medie fiind de 8,75, si pe al doilea loc ďż˝n clasa sa. ďż˝n 1944 Vitalie Belousov ďż˝si ďż˝ntrerupe studiile, deoarece liceul este evacuat la Deva, dar el se refugiazďż˝ peste Prut si ďż˝si continuďż˝ studiile ďż˝n Romďż˝nia, la Roman, la Liceul Roman-Vodďż˝, pe care l-a absolvit ďż˝n 1949.

Un monument al inventicii

Dup� absolvirea Liceului Roman-Vod�, �ntre anii 1949-1953 devine student al Institului Politehnic din Iasi, Facultatea de Mecanic�. A fost angajat la Politehnic� �n 1954, ocup�nd pe r�nd urm�toarele functii didactice: asistent (1954-1958), sef de lucr�ri (1958-1968), conferentiar (1968-1972), profesor (1972-prezent). �n anii 1974 si 1975 a fost prodecan al Facult�tii de Mecanic�. �n anii 1984-1990 e sef al Catedrei de Masini Unelte si scule, iar �n februarie 1990 Senatul Universit�tii Tehnice din Iasi l-a ales rector, post ocupat p�n� �n 1996. �ntre 1992-2004, a fost director general al Institutului National de Inventic� Iasi. A fost presedinte al Comisiei de Inventic� a Academiei Rom�ne si presedinte de onoare al Societ�tii Inventatorilor din Rom�nia. Activitatea stiintific� se reg�seste �n 21 de monografii, manuale si tratate (dou� �n str�inatate, �n colaborare), 4 manuale si �ndrumare litografiate, 25 de articole publicate �n Franta, Italia, Finlanda, Elvetia, Belgia, Spania, Moldova, Estonia, Austria, 8 brevete obtinute �n SUA, RFG, Franta, Elvetia si Italia, 116 brevete �n tar�, 111 lucr�ri publicate �n reviste de specialitate, 59 lucr�ri �n volumele sesiunilor stiintifice. A fost membru de onoare (cu plachet� de aur) al Academiei Europene de Arte (Belgia); membru corespondent al Academiei Europene de Stiinte si Arte, Paris, 2000. Distinctii si recunoasteri: Doctor Honoris Causa a Universit�tii Tehnice din Chisin�u; Doctor Honoris Causa a Universit�tii de Stat Alecu Russo din B�lti; Doctor Honoris Causa a Universit�tii Tehnice din Ucraina, Personalitate de v�rf a secolului XX la Institutul Bibliografic International Cambridge. Este medaliat cu aur la saloanele mondiale de inventii de la Bruxelles, Geneva si Pitsburg si la saloanele internationale de inventii de la Barcelona, Zagreb, Varna, Moscova, Chisin�u, Iasi. A primit Crucea de Cavaler al ordinului Meritul Inventiv, Bruxelles, EUREKA, 1995; Crucea de Ofiter al Ordinului Meritul Inventiv al Belgiei, 1996; Crucea de Ofiter al Ordinului Meritul Belgo-Spaniol, 1996; Ordinul Meritul European, 1996; Ordinul Curtoazie European�, 1996; Crucea de Comandor al ordinului Meritul Inventiv, Bruxelles, 1996; Ordinul National Steaua Rom�niei �n grad de cavaler, 2002; Ordinul Muncii Clasa III, 1972; Ordinul Muncii Clasa III, 1983. Municipiul Roman l-a r�spl�tit cu titlul de Cet�tean de Onoare, pentru meritele sale deosebite si pentru promovarea imaginii orasului.