C�tiva scriitori, dialoguri sincere la poale de baraj

• Biblioteca Eminescu din Bicaz a fost gazda unei sesiuni de autografe cu scriitorul Lucian Strochi • alďż˝turi de acesta s-au mai aflat Luminita Dobrea, Ioana Marin, Dan Iacob si Tudorel Radu • Lucian Strochi a vorbit si despre romanul „Rezervatia“, care are ca punct de plecare Bicazul •

Biblioteca Mihai Eminescu Bicaz a fost, spre finalul sďż˝ptďż˝mďż˝nii trecute, gazda unei manifestďż˝ri culturale, ďż˝mbrďż˝cďż˝nd forma unei sesiuni de autografe cu scriitorul Lucian Strochi, alďż˝turi fiindu-i alti colegi de breaslďż˝ scriitoriceascďż˝ precum Luminita Dobrea, Dan Iacob si Tudorel Radu. ďż˝narmat cu o mare parte din opera sa, ce numďż˝rďż˝ nu mai putin de 46 de tiluri (versuri, prozďż˝, roman, maxime, cugetďż˝ri etc.), rod al intensei sale activitďż˝ti literare, Lucian Strochi a tinut ca ďż˝ntďż˝lnirea cu publicul bicďż˝jean sďż˝ se constitue ďż˝ntr-o sďż˝rbďż˝toare a sufletului. ďż˝ncďż˝ de la primele vorbe, ďż˝ntr-un mod elegant, avea sďż˝ lege prezenta sa ďż˝n orasul de sub baraj de simpatia pe care o are pentru oamenii locului, fosti plutasi, fosti cimentisti si actuali trďż˝itori ai urbei. „Un roman, din care am publicat deja fragmente ďż˝n revistele literare, «Rezervatia», are ca punct de plecare tocmai Bicazul, fiindcďż˝ de aici ďż˝ncepe Ceahlďż˝ul. Si fiindcďż˝-i vorba despre epopeea Bicazului, cu tot dramatismul pe care l-au trďż˝it acei oameni ce au ridicat barajul, ďż˝ncerc sďż˝-l evoc ďż˝n aceastďż˝ carte, alďż˝turi de muntele ďż˝n preajma cďż˝ruia am copilďż˝rit si-am crescut, Parďż˝ngul, cu cele trei vďż˝rfuri ca niste piramide egiptene, si Ceahlďż˝ul, care ocupďż˝ 40% din literatura romďż˝neascďż˝ despre munte. Nu vreau sďż˝ vorbesc acum despre Ceahlďż˝u, dar vďż˝ asigur cďż˝ prin plutasi, prin baraj, prin problematicďż˝, Bicazul ocupďż˝ o zonďż˝ masivďż˝ a romanului «Rezervatia»“, a sustinut printre altele scriitorul Lucian Strochi, fďż˝cďż˝nd astfel trecerea la prezentarea generalďż˝ a propriei creatii, cu referire la cele mai recente aparitii editoriale «Fulg(e)(u)ratii», «Rďż˝nduri - Gďż˝nduri», ambele dedicate aforismelor si «Ancadierul», lucrare monumentalďż˝ cuprinzďż˝nd poezii de formďż˝ fixďż˝, operďż˝ intens elaboratďż˝ de scriitorul nemtean si cu tinuta graficďż˝ de exceptie apartinďż˝nd Luminitei Dobrea si lui Viorel Crďż˝ciun. Lucian Strochi, ďż˝ntr-o formďż˝ de zile mari cu stďż˝ bine unui scriitor de anvergurďż˝ prin opera sa, a ďż˝ntretinut pe parcursul a peste trei ore un dialog deschis si sincer cu publicul bicďż˝jean privind viata, opera si laboratorul de creatie ale propriei persoane si propriei constiinte scriitoricesti, idee deosebit de interesantďż˝ avďż˝ndu-se ďż˝n vedere faptul cďż˝ pentru bicďż˝jeni deschiderea sufleteascďż˝ a unui autor este un lucru ceva mai rar. Totodatďż˝, adjudecďż˝ndu-si cu plďż˝cere calitatea de moderator al evenimentului cultural, si-a prezentat si ďż˝ndemnat prietenii scriitori ce l-au ďż˝nsotit sďż˝-si prezinte cďż˝te un crďż˝mpei din opera lor, astfel publicul luďż˝nd la cunostintďż˝ cu versurile lui Tudorel Radu, ale Luminitei Dobrea, Dan Iacob, dar si ale tinerei sperante ďż˝n ale artei cuvďż˝ntului, Ioana Marin, o fiicďż˝ a Vďż˝ii Bicazului. Precum si la alte ďż˝ntďż˝lniri culturale organizate si gďż˝zduite de biblioteca urbei de sub baraj si de aceastďż˝ datďż˝ contactul cu Euterpe, muza muzicii, a fost realizat prin prezenta si evolutia artisticďż˝ a cantautoarei Cristina Marin, care a ďż˝ncďż˝ntat publicul cu melodiile sale. Finalul a apartinut autografelor autorului pe lucrďż˝rile ce vor alcďż˝tui de-aici ďż˝ncolo fondul bibliotecilor personale ale bicďż˝jenilor iubitori de slovďż˝ scrisďż˝.