Barajul, 55 de ani de la o datďż˝ istoricďż˝

• pe 1 iulie 1960 barajul a fost ďż˝nchis, ďż˝ncepďż˝nd acumularea apei ďż˝n spatele colosului de beton • pentru a marca evenimentul, inginerul Romeo Furtunďż˝ s-a implicat ďż˝n realizarea unei stampile ce va fi utilizatďż˝ doar astďż˝zi si confectionarea a douďż˝ cďż˝rti postale •

Filatelistii si lucrďż˝torii Oficiului Postal Bicaz, ca de altfel toti trďż˝itorii urbei de sub baraj, trďż˝iesc astďż˝zi, 1 iulie 2015, un eveniment aniversar, prilejuit de ďż˝mplinirea a 55 de ani de la ďż˝nchiderea barajului. Mai exact, la 1 iulie 1960 cursul Bistritei a fost ďż˝nchis si a ďż˝nceput acumularea de apďż˝ ďż˝n lac. Evenimentul este marcat prin confectionarea unei stampile omagiale utilizatďż˝ doar astďż˝zi, ďż˝n ziua organizďż˝rii evenimentului, prin aplicarea acesteia pe corespondenta prezentatďż˝. „O datďż˝ cu ďż˝ncheierea acestei zile, stampila va luat calea Muzeului National Filatelic pentru pďż˝strare“, a spus Nicu Popa, dirigintele Oficiului Postal Bicaz. ďż˝n acelasi timp au mai fost emise douďż˝ cďż˝rti postale, una dedicatďż˝ Reginei Maria, ce iubea orasul, aici fiind si sediul Domeniului Coroanei Bicaz, si o alta dedicatďż˝ inginerului Dimitrie Leonida, autorul proiectului complexului hidroenergetic de pe Bistrita. Ideea gestului comemorativ a apartinut inginerului Romeo Furtunďż˝, de obďż˝rsie din Bicaz, dar care trďż˝ieste acum ďż˝n Alexandria, mare colectionar de timbre si marci postale si un mare pasionat de istoria Bicazului. „Pentru Bicaz orice an aniversar cu trimitere la baraj, lacul de acumulare si hidrocentrala de la Stejaru, constituie un eveniment deosebit. De aceea, ďż˝n calitate de fiu al Bicazului, iubitor al meleagului natal si colectionar de mďż˝rci, timbre si cďż˝rti postale, am considerat cďż˝ este nimerit sďż˝ mďż˝ implic ďż˝ntr-o astfel de actiune omagialďż˝, care pďż˝nďż˝ la urmďż˝ nu-i decďż˝t o recunoastere a ceea ce a ďż˝nsemnat Bicazul pentru Romďż˝nia secolului XX“, a declarat Romeo Furtunďż˝. Despre ce a ďż˝nsemnat pentru oamenii Bicazului si cei ai Vďż˝ii Bistritei construirea barajului, aveam sďż˝ aflďż˝m de la unii trďż˝itori ai evenimentului petrecut cu mare fast pe 1 iulie 1960, la terminarea investitiei si ďż˝nchiderea ultimei vane a barajului. „A fost atunci multďż˝ lume sďż˝ vadďż˝ cum va fi ďż˝nchis barajul. Desi momentul era prevďż˝zut pentru orele diminetii, cďż˝tiva busteni scďż˝pati de undeva din amonte, intrďż˝nd pe una din vanele de scurgere a apei a blocat coborďż˝rea stďż˝vilarului. Asa cďż˝ totul s-a petrecut spre searďż˝, pe la 19.00, cďż˝nd cablurile de sustinere au fost tďż˝iate cu sudura si portile metalice aveau sa cadďż˝ ďż˝n calea furiei apelor. A fost un moment emotionant atďż˝t pentru noi cďż˝t si pentru constructorii care se mai aflau ďż˝n zonďż˝“, a povestit Constantin Buruean, martor al evenimentului.

Dramele si superlativele colosului de beton

Iar noi am ad�uga, lu�nd �n calcul spusele muntenilor, c� dincolo de fericirea constructorilor a fost si drama oamenilor locului, convertit� �n cele 20 de sate disp�rute din peisaj, cu 2.291 de gospod�rii, ce au fost str�mutate, si 18.760 de suflete care au fost nevoite s� ia calea bejeniei. C�t priveste prima ambarcatiune cu motor ap�rut� pe luciul de ap� al lacului de la Bicaz, aceasta a fost Neptun. Barajul de la Bicaz, lucrare unicat �n Rom�nia, a c�rui constructie a pus bazele �ntregului sistem hidroenergetic rom�nesc, are c�teva caracteristici specifice.
Barajul este de greutate, din beton, �nalt de 127 m, cu profil
aproximativ triunghiular. Lďż˝timea la bazďż˝ este aproximativ cďż˝t ďż˝nďż˝ltimea. Volumul de beton si beton armat pus ďż˝n operďż˝ ďż˝n ďż˝ntreaga lucrare depďż˝seste 1.625.000 metri cubi, iar schema de amenajare, folosind conditiile naturale favorabile sectorului, utilizeazďż˝ o cďż˝dere brutďż˝ totalďż˝ de 149 m. Volumul lacului de acumulare este de 1.230 milioane mc din care 930 mil.mc. volum util, 100 mil. mc. volum de protectie ďż˝mpotriva viiturilor si 200 mil.mc., fiind sub nivelul minim de exploatare. Acumularea de la Bicaz reprezintďż˝ cel mai mare lac artificial din interiorul Romďż˝niei, ocupďż˝nd o suprafatďż˝ de 3.300 hectare, o lungime de 35 km si o lďż˝time maximďż˝ de 2 km, ďż˝n zona Hangu. A fost gďż˝ndit ca un lac cu folosinte complexe: irigarea ďż˝mpreunďż˝ cu Siretul a 300.000 ha de teren arabil, atenuarea viiturilor de pe Bistrita, micsorďż˝ndu-se astfel pagubele produse de inundatii, alimentarea continuďż˝ cu apďż˝ potabilďż˝ a complexelor industriale de pe Valea Bistritei, crearea conditiilor (necesare) depozitďż˝rii rumegusului, turismului, exploatďż˝rilor forestiere si industriei din zonďż˝. Centrala hidroelectricďż˝ a fost botezatďż˝ initial „V.I. Lenin“, iar dupďż˝ revolutie a fost rebotezatďż˝ cu numele ctitorului ei, Dimitrie Leonida. Este o centralďż˝ cu aductiune sub presiune, apa din lac ajungďż˝nd la centralďż˝ printr-o aductiune de 4,8 km lungime si diametru de 7 metri, apoi castelul de echilibru, casa vanelor, douďż˝ conducte fortate si, ďż˝n final, cele 6 turbine. Acumularea ďż˝n lacul Izvoru Muntelui a ďż˝nceput efectiv la 1 iulie 1960, iar primul grup a ďż˝nceput sďż˝ producďż˝ energie la 1 octombrie 1960.