S�ngele, verificat la...s�nge

• donatorii sďż˝nt testati si verificati minutios • anul trecut, cďż˝teva zeci de pungi de sďż˝nge au fost considerate rebut, donatorii suferind de boli grave •

Zeci de pungi de s�nge recoltate anul trecut nu au putut fi folosite deoarece persoanele care au donat sufereau de afectiuni grave precum sifilis, hepatit� sau virusul HIV. Donatorii habar nu aveau c� au astfel de boli si au aflat abia �n momentul �n care au decis s� doneze s�nge, deoarece medicii au f�cut analize extrem de am�nuntite pentru fiecare donator �n parte. Astfel, riscul ca s�ngele infectat s� ajung� la un primitor din spitale este aproape nul. Totusi, realitatea a dovedit c� pot ap�rea si erori, asa cum este cazul de la Slatina, unde s�ngele unui donator infectat cu virusul hepatitei B a fost transfuzat unui pacient ce se afla internat �n spital. Specialistii de la Centrul de Transfuzii Neamt au precizat �n mai multe r�nduri c� pentru a valida fiecare pung� de s�nge se parcurg o multime de etape, iar procedurile s�nt foarte sigure, astfel �nc�t erorile s�nt aproape imposibile. Anul trecut de exemplu, �n Neamt, circa 100 de donatori au aflat c� sufer� de diverse boli �n momentul �n care au donat s�nge, majoritatea acestora fiind donatori noi. Persoanele �n cauz� au fost depistate cu tot felul de afectiuni grave, precum hepatit�, sifilis, chiar si cu HIV-SIDA. Din cele 8.299 de probe de s�nge recoltate de la potentiali donatori �n vederea depist�rii hepatitei de tip B au fost identificate pozitive 41 de probe. Au fost depistate, cu ocazia analizelor, si 60 de persoane cu hepatit� C. Investigatiile obligatorii f�cute potentialilor donatori au evidentiat si 27 de probe pozitive la sifilis. Tot dup� ce s-a supus setului obligatoriu de analize, un nemtean a primit si vestea nedorit� c� este infectat cu HIV. Si �n 2012 nemtenii au donat aproximativ 3.400 de litri de s�nge, iar 50 de litri au fost rebut, fiind depistate probleme. S�ngele recoltat de la aceste persoane a fost distrus, iar bolnavii au fost directionati c�tre medicii specialisti. Asa se face c� nici o pic�tur� de s�nge infectat nu a ajuns la bolnavii care au avut nevoie de transfuzie sanguin�. Donarea de s�nge �ncepe cu un set de analize preliminare care s� ateste dac� persoana respectiv� este apt� s� dea aproximativ jum�tate de litru de s�nge. Ulterior, donatorul completeaz� un chestionar pe proprie r�spundere �n care spune dac� sufer� de anumite boli, dac� are antecedente �n familie etc. Este consultat de un medic, iar dac� totul este �n regul� are loc donarea propriu zis�. Ulterior, s�ngele astfel obtinut este testat prin mai multe metode, acestea fiind f�cute de aparate si cu reactivi de cea mai bun� calitate, pentru a depista toate problemele. Abia c�nd si aceste teste ies bine s�ngele este validat si trimis �n spitale.