Captiv �n eternitate

In memoriam Constantin Ghenescu

Se �nt�mpla acum 20 de ani, �n Sala Tapiseriilor de la Muzeul de Art� pietrean. Descoperisem tocmai resursele plastice intime ale acelui spatiu, dar, dintr-un sentiment de pertinent�, m� temeam s� nu-l tulbur cu �ncropiri artistice derizorii. Asa c� am vorbit cu nea Edy Covali, alt mare disp�rut, iubitor de copii, dezv�luindu-i c�te ceva din ideile mele. Nu mi-a trebuit mult timp s�-l conving. Si pentru ca echipa s� fie �ntreag�, am�ndoi l-am dumirit, cam tip�nd la el, e adev�rat, pe Costic� Ghenescu. Era un om minunat, cu o biografie artistic� copioas�, la vremea aceea, de care putini �si mai amintesc:
„Al patrulea anotimp“ de Horia Lovinescu, regia D.D. Neleanu,
„Britannicus“, Jean Racine, regia Aurel Manea,
„Balul hotilor“ Jean Anouilh, regia Radu Penciulescu,
„Harap Alb“ Ion Creangďż˝, regia Zoe Anghel Stanca,
„Woyzeck“ Georg Buchner, regia Radu Penciulescu (1970),
„Peer Gynt“ Henrik Ibsen, regia Cďż˝tďż˝lina Buzoianu (1972),
„Romeo si Julieta“ William Shakespeare, regia Silviu Purcďż˝rete,
„Zigger-Zagger“ Peter Terson, regia Cornel Todea (1974),
„Rďż˝fuiala“ Philip Massinger, regia Alexandru Dabija,
„Muntele“ Dumitru Radu Popescu, regia Emil Mandric (1977),
„Nevestele vesele din Windsor“ William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu,
„O noapte furtunoasďż˝“ Ion Luca Caragiale, regia Alexandru Dabija,
„Cuibul“, Tudor Popescu, regia Valeriu Paraschiv,
„Mihai Viteazul“ Eugen Mandric si Paul Findrihan, regia Alexandru Dabija (1979),
„Dďż˝'ale carnavalului“ Ion Luca Caragiale, regia Alexandru Dabija,
„ďż˝mblďż˝nzirea scorpiei“ William Shakespeare, regia Iulian Visa (1980),
„Dragonul“ Evgheni Svart, regia Victor Ioan Frunzďż˝,
„Prostii sub clar de lunďż˝“ Teodor Mazilu, regia Nicolae Scarlat (1981)...
A primit cu un entuziasm care m-a surprins cumva. Mai mult, s-a oferit sďż˝ intre el ďż˝nsusi ďż˝n joc, preludiind spectacolul de suflet al copiilor cu harul sďż˝u actoricesc. Entuziasmat de inedita mea initiativďż˝ si de bunďż˝vointa cu care a fost primitďż˝ de cei doi profesionisti, am si scris leit-motivul muzical al spectacolului de sďż˝rbďż˝tori pe versurile cunoscutei poezii a Otiliei Cazimir: „Ssst! Mďż˝icuta gerului/ Cu mďż˝nuta ďż˝nghetatďż˝/ Bate-n poarta cerului/ Si ďż˝ntreabďż˝, supďż˝ratďż˝...“. Amďż˝ndoi au fost fermecati de structura simplďż˝ si sincerďż˝ a alcďż˝tuirii si s-au aventurat ďż˝n spectacol cu toatďż˝ fiinta. Atunci am remarcat pentru ďż˝ntďż˝iasi datďż˝ bucuria pe care o ďż˝ncerca un actor, un artist adevďż˝rat, la ďż˝ntďż˝lnirea cu actul spectacular. Riguros si exact, cu o fantezie exploatatďż˝ cu inteligentďż˝, Costicďż˝ Ghenescu, zďż˝mbind enigmatic, cu figura de bonom jovial luminatďż˝ de expresia gďż˝ndului rostit, se simtea ďż˝n lumea lui; pe care a slujit-o cu patimďż˝ si devotiune. Dupďż˝ douďż˝zeci de ani, chiar dacďż˝ se mai lupta cu himerele, Costicďż˝ Ghenescu trebuiasďż˝ fie urmďż˝torul invitat al meu ďż˝n emisiunea „Histrionii“ de la Est TV. Nu a mai apucat. Poate si din vina mea. Din aceastďż˝ pricinďż˝ eu voi rďż˝mďż˝ne mereu cu un regret imens, iar el, vesnicul rďż˝tďż˝citor, cu zďż˝mbetul captiv ďż˝n eternitate.