Presedintele T�r�t�, bilant la un an de mandat
• presedintele Consiliului Judetean Neamt, Culit� T�r�t�, si-a prezentat bilantul dup� un an de mandat • asigurarea medicatiei �n spital si demararea unor investitii f�r� precedent s�nt realiz�rile din S�n�tate • majoritatea drumurilor au fost reparat� sau se afl� �n curs de finalizare • pentru prima dat� �n Neamt au reap�rut perdelele forestiere • Presedintele Culit� T�r�t� a �mplinit un an de c�nd a fost ales �n fruntea Consiliului Judetean si, ca un politician care se respect�, a considerat c� este extrem de important s� �si prezinte realiz�rile, dar si dorintele care �nc� nu au devenit realitate. A considerat c� este de datoria sa s� prezinte aleg�torilor care au avut �ncredere �n el tot ce a f�cut si ce doreste s� realizeze �n viitorul apropiat. „Acest raport de activitate la �ncheierea unui an de mandat este obligatoriu deoarece oamenii trebuie s� stie ce am f�cut, ce nu am reusit s� realizez si ce planuri am pentru viitor astfel �nc�t s� le fie locuitorilor judetului mai bine. Contrar afirmatiilor unor r�uvoitori care spun continuu c� nu se face nimic la Consiliul Judetean, faptele si rezultatele arat� clar c� aici se munceste si chiar c� s-au realizat unele investitii importante, �n ciuda perioadei de austeritate pe care o travers�m cu totii. Exist� �ntr-adev�r contradictii chiar �n s�nul institutiei, dar este obligatia unui presedinte de a �ncerca s� aplaneze toate conflictele, dar si de a spune lucrurilor pe nume. Dup� cum cred c� m� stie deja lumea, eu nu mint si nu promit nimic din ce cred c� nu pot realiza“, si-a �nceput prezentarea presedintele Culit� T�r�t�. Bilantul activit�tii a fost structurat pe capitole precum S�n�tate, Mediu, Social, Investitii si Turism.
S�n�tatea, prioritatea presedintelui T�r�t�
�nc� din momentul �n care a devenit presedintele administratiei publice nemtene, Culit� T�r�t� a considerat c� S�n�tatea este un domeniu prioritar. La momentul prelu�rii Spitalului Judetean, unitatea sanitar� avea datorii foarte mari, pacientii erau obligati s�-si cumpere aproape toate medicamentele necesare tratamentelor, m�ncarea bolnavilor era ca si inexistent�, iar despre investitii �n modernizarea spitalului nici nu putea fi vorba. „C�nd am preluat spitalul, datoriile erau de circa 167 de miliarde, iar ast�zi s�nt pl�tite integral. Nu existau medicamente �n magazia spitalului, oamenii fiind trimisi cu lista s�-si cumpere tot, dar acum nu se mai �nt�mpl� asa ceva, ba chiar exist� stocuri. �n cazul �n care nu exist� totusi un medicament, spitalul �i achit� omului contravaloarea tratamentelor respective �n maximum trei zile. De asemenea, am reusit s� �mbun�t�tim hrana bolnavilor, astfel �nc�t oamenii s� m�n�nce o mas� de calitate. Pe de alt� parte, am reusit s� demar�m niste proiecte extrem de importante care vor duce �n final la modernizarea institutiei. Astfel, s-a demarat amenajarea blocului operator, valoarea investitiei fiind de 26,5 milioane de lei, iar finantarea provine dintr-o donatie a Nefromed, din fondurile Ministerului S�n�t�tii si de la bugetul Consiliului Judetean. De asemenea, a �nceput modernizarea Policlinicii, valoarea lucr�rilor fiind de 4,6 milioane de lei, iar maternitatea este la un pas de inaugurare, totul depinz�nd �n acest moment doar de o receptie a Ministerului S�n�t�tii“, a spus Culit� T�r�t�, presedintele CJ. Una dintre marile sup�r�ri ale sale �n privinta sistemului sanitar nemtean const� �n faptul c� nu a reusit redeschiderea Spitalului Bicaz, asa cum si-a dorit. �n ciuda numeroaselor interventii si a sutelor de drumuri f�cute la Bucuresti, mai marii de la Minister nu au reusit �nc� s� se pun� de acord si s� aprobe alocarea unui num�r de paturi. Cu toate acestea, presedintele CJ spune c� nu se las� si insist� �n continuare pentru acest tel. „Nu renunt nici o secund� la ideea relu�rii activit�tii la Bicaz deoarece mii de oameni din zona respectiv� au r�mas f�r� asistent� medical� printr-o decizie aberant�. Noi trebuie s� corect�m aceast� eroare si nu m� las p�n� nu reusesc“, a ad�ugat seful administratiei nemtene.
Drumurile, eterna problem�
Orice sef de judet se confrunt� cu o problem� constant� si comun�: drumurile. Pentru c� niciodat� banii nu ajung, iar reparatii capitale se fac rar, predomin�nd c�rpelile, drumurile reprezint� durerea si b�taia de cap a tuturor. CJ Neamt are �n administrare 44 de drumuri judetene cu o lungime total� de 726 de kilometri, cu un num�r de 246 de poduri cu o deschidere mai mare de 5 metri, cu amenaj�rile si constructiile. �n ultimii ani, traficul rutier a crescut foarte mult, iar iernile grele au contribuit consistent la permanenta degradare a c�ilor rutiere. De anul trecut �ns� Consiliul Judetean si-a propus s� realizeze programe de lucr�ri anuale si strategii pe durate mai lungi, astfel �nc�t s� se finalizeze o serie de lucr�ri. Astfel, din 2012 si p�n� acum s-au modernizat drumurile judetene din Dr�g�nesti, Bahna, Tupilati, D�muc, M�rgineni, Bodesti, Urecheni si, cel mai important, s-a reusit reabilitarea si modernizarea drumului judetean Hanul Ancutei - Girov. De asemenea, o sumedenie de drumuri au beneficiat de covoare bituminoase turnate �n cadrul programului de �ntretinere, iar o serie de lucr�ri de modernizare si reparare se afl� �n derulare, fiind cuprinse �n acest proiect aproape toate localit�tile judetului.
Perdelele forestiere, o premier� pentru Neamt
Z�pezile abundente c�zute �n ultimii ani peste judet au provocat mari pagube si au l�sat mult timp sate �ntregi izolate. �n opinia sefului judetului, multe dintre aceste probleme ar fi putut fi evitate dac� ar fi existat perdele forestiere, acestea av�nd rolul de a tine z�pada departe de locuinte. De la vorb� la fapt� nu a fost dec�t un pas. Astfel, au �nceput ample lucr�ri de �mp�durire, fiind plantati mii de puieti de salc�mi care, �n timp, vor proteja judetul de intemperii. „Anul acesta cheltuielile de desz�pezire au fost de circa 17 miliarde de lei vechi, si am avut o iarn� grea. Comparativ cu anii trecuti, c�nd se d�deau si peste 22 de miliarde, chit c� erau ierni bl�nde, am reusit s� reducem cheltuielile, dar tot mai avem de lucru. Pentru ca judetul s� nu mai sufere din cauza z�pezii am decis plantarea de perdele forestiere, acestea fiind beneficie si microclimatului, dar av�nd si rol de protectie. Am primit 500.000 de puieti gratuit de la Consiliul Judetean Constanta si am �nceput actiunea �n localit�tile Dulcesti, V�leni, Valea Ursului, Dr�g�nesti si orasul Bicaz. Surprinz�tor, au venit foarte multi voluntari, oamenii fiind constienti de importanta acestor actiuni. �mi doresc ca p�n� la finalul mandatului meu s� avem astfel de perdele forestiere �n toate zonele judetului care s�nt expuse riscului de �nz�pezire si al alunec�rilor de teren. Avem promisiuni tot de la Constanta c� vom primi �nc� 2-3 milioane de puieti de salc�m, iar �n viitor mi-as dori s� �nfiint�m propria noastr� pepinier� care va asigura necesarul de pomi pentru tot judetul“, a declarat Culit� T�r�t�. “
Turismul, rampa de lansare a judetului
Pe l�ng� multe alte oportunit�ti de afaceri pe care le are judetul, turismul este considerat atuul acestui tinut. �ncadrat �ntr-un peisaj de poveste, �nzestrat de natur� cu munti spectaculosi si cu o bogat� salb� de m�n�stiri unice �n tar�, judetul Neamt este deja un punct important pe harta turistic� a t�rii. Presedintele Consiliului Judetean consider� �ns� c� mai s�nt multe lucruri de f�cut, iar scopul administratiei publice este de a promova turismul permanent. Culit� T�r�t� a fost extrem de deschis la demararea unor investitii �n acest domeniu si a �nceput temeinic, cu punctele de informare turistic�, esentiale pentru orientarea celor care ajung pe meleagurile noastre. Astfel, a fost modernizat centrul de la Izvorul Muntelui, care acum un an avea doar temelia. S-a realizat un centru de informare turistic� la Neagra si un altul la Poiana Teiului. De asemenea, chiar zilele trecute s-au �ncheiat trei proiecte importante prin care s-a realizat promovarea ariilor protejate nemtene, promovarea turismului ecumenic, dar si promovarea traditiilor populare din zona noastr�. La finalul primului an de mandat, presedintele T�r�t� este multumit, dar consider� c� este abia �nceputul, iar la finalul celor patru ani �si doreste s� realizeze mult mai multe. „Dorinta mea cea mai mare este ca la finele mandatului, fiecare comun� s� se poat� l�uda cu o finantare de 5-6 milioane de euro de la Uniunea European�, pentru infrastructur�. Bani s�nt, important este s�-i atragem, iar eu voi face tot ceea ce depinde de mine si de Consiliul Judetean pentru a sprijini autorit�tile locale s� aduc� aceste fonduri la ele acas�“, a concluzionat presedintele CJ, Culit� T�r�t�.
|