Aristocratia spiritului

Este 1 martie! Si dacďż˝, cu sigurantďż˝, vďż˝ aduceti aminte de gingasele fďż˝pturi de lďż˝ngďż˝ dumneavoastrďż˝ si de fiintele iubite ce se cuvine, pe bunďż˝ dreptate, sďż˝ primeascďż˝ un ghiocel, precis ati uitat de cineva. „Sďż˝nt nďż˝scut la 1 Martie 1837, ďż˝n satul Humulesti, judetul Neamtului, plasa de sus, din pďż˝rinti romďż˝ni: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nďż˝scutďż˝ David Creangďż˝, din satul Pipirig, judetul Neamtului.“ Asa ďż˝si ďż˝ncepe Ion Creangďż˝ o autobiografie oficialďż˝ ce consemneazďż˝, ďż˝nainte de toate, destinul unei vietuiri cu profunde semnificatii ďż˝n spiritul cultural al romďż˝nilor.
Destinul lui Creangďż˝ pare a fi cuprins ďż˝ntre 1 martie si 31 decembrie, strďż˝ngďż˝nd la sďż˝nu-i toate cele patru anotimpuri, Pastele si Crďż˝ciunul, ďż˝nflorirea naturii, clipocitul sipotelor, colbul fierbinte al ulitei, pďż˝rgul ďż˝nmiresmat al fructelor si troienele cďż˝t gardul, pentru ca apoi sďż˝ se sfďż˝rseascďż˝ ďż˝n ecouri de colind ďż˝ncďż˝ nedestrďż˝mate si zvon sprinten de clopotei. ďż˝ntre pridvorul din Humulesti si cel ce se deschide spre Sorogarii din Ticďż˝u, trecďż˝nd prin alte cďż˝teva locuri binecuvďż˝ntate, viata genialului humulestean s-a desfďż˝surat molcomďż˝ si tihnitďż˝, chiar dacďż˝ nevoile si trebile zilnice l-au mai ďż˝mpovďż˝rat cu supďż˝rďż˝ri si necazuri. ďż˝ntr-o scrisoare cďż˝tre Titu Maiorescu, din septembrie 1887, Creangďż˝ descria, cu spiritul si cu umorul inconfundabil, locul pasnicei vietuiri ďż˝n cďż˝suta din Tigďż˝u, prefigurďż˝nd parcďż˝ destinul acesteia: „ďż˝n bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afarďż˝ si pe vremea asta, ďż˝n 18 spre 19 septemvrie. De aveti rďż˝bdare, cďż˝ bunďż˝tate ďż˝ntotdeauna ati avut, veti ďż˝ntreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vďż˝ voi rďż˝spunde respectuos: ďż˝n mahalaua Ticďż˝u, ce-i mai zic si Valea plďż˝ngerei, strada Ticďż˝ul de sus, no. 4 (dacďż˝ se mai poate numi stradďż˝ o hudicioarďż˝ dosnicďż˝, plinďż˝ de noroiu pďż˝nďż˝' la genunchi, cďż˝nd sďż˝nt ploi mari si ďż˝ndelungate, zise si putrede, si la secetďż˝ geme colbul pe dďż˝nsa). Iar bojdeuca de cďż˝sutďż˝ ďż˝n care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vďż˝lďż˝tuci si povďż˝rnitďż˝ spre cďż˝dere pe zi ce merge, de n-ar fi rďż˝zďż˝matďż˝ ďż˝n vreo 24 de furci de stejar si acelea putrede. Iarna dorm ďż˝ntr-o odďż˝itďż˝ toatďż˝ hrentuitďż˝, iar vara ďż˝ntr-un cerdďż˝cel din dos, ďż˝ncepďż˝nd de pe la maiu si sfďż˝rsind pe la octomvrie, cďż˝nd este vremea bunďż˝ cum ďż˝i acum. Asa m-am deprins. Rďż˝posatul Conta si Lambrior stiau cďż˝suta mea. Pompiliu, d-l Nica si mai ales bietul Eminescu, de asemenea“. Si dacďż˝ ultimul pomenit este familiar si cu dragoste evocat ca „bietul Eminescu“, sďż˝ ne aducem aminte cďż˝, asa cum scrie pe o carte dďż˝ruitďż˝ de poet, Creangďż˝ ďż˝l considera, cu o remarcabilďż˝ si aleasďż˝ intuitie, „eminentul scriitor si cel mai mare poet al romďż˝nilor“. Asta, ďż˝n afarďż˝ de faptul cďż˝ datorďż˝m toatďż˝ opera marelui povestitor, obstinatiei cu care poetul - mai ales ďż˝n perioada ďż˝n care a vietuit alďż˝turi de Creangďż˝ la sďż˝nul bojdeucii - s-a ďż˝ndďż˝rďż˝tnicit a-l convinge pe acesta sďż˝ scrie, spre a nu se risipi ďż˝n uitare comoara de limbďż˝ si expresie popular cďż˝rturďż˝reascďż˝, unicďż˝ si plinďż˝ de tďż˝lc a humulesteanului. ďż˝si vor fi mďż˝rturisit cei doi prieteni destule ďż˝n jumďż˝tatea de an petrecutďż˝ pe cerdacul din Ticďż˝u; unul din comoara nepretuitďż˝ a hďż˝trei ďż˝ntelepciuni poporane, celďż˝lalt din filosoficalele gďż˝ndirii evropenesti, de la Shopenhauer ďż˝ncoace.
„Existďż˝ mai multe forme de aristocratie, ďż˝i spunea poetul, privind gďż˝nditor dealurile din fatďż˝: una este cea a neamului si a sďż˝ngelui, a doua a banilor - nu e cazul nostru -, si a treia a spiritului. Ce zici de aceasta din urmďż˝?“. Si pentru cďż˝ bďż˝dia Creangďż˝ se arďż˝tďż˝ sceptic, considerďż˝nd cďż˝ aristocratia nu se prea potriveste cu spiritul, fu adusďż˝ ďż˝ntru lďż˝murire, drept martor si competent judecďż˝tor Tinca, armeanca harnicďż˝, gospodinďż˝ si vrednicďż˝ ce a stat alďż˝turi de povestitor pďż˝nďż˝ la moarte. Hďż˝tru pďż˝nďż˝ la sublim, Creangďż˝ ďż˝i spuse fďż˝los: „Tinco, ai ďż˝n fata ta doi aristocrati!“ Se mai ďż˝ndoieste astďż˝zi cineva?