LIMBAJUL NASPA

ACCENT

Cool, proful, profa, misto, haios, haioasďż˝, naspa, dirigul, diriga, arzoi, bujbei, bariu, puriu, basoaldďż˝, bijboc, sanchi, sanchi-balamaua, chichirez-gďż˝lceava, cocalar, piranda, pitipoancďż˝, gabor, mare smen, ďż˝fďż˝ciri (a se citi afaceri), ora doi, fďż˝tďż˝u, bďż˝iat de bďż˝iat, fatďż˝ de fatďż˝, fatďż˝ de masďż˝, maxim, parnusi, bunďż˝ciune etc, samd, scl. Sďż˝nt numai cďż˝teva cuvinte si expresii adunate din mďż˝lul gros al comunicďż˝rii (de margine), mai noi, sau mai vechi. O ploaie acidďż˝, o ploaie de buruieni, multe din ele otrďż˝vitoare, nďż˝pďż˝deste mereu curata noastrďż˝ limbďż˝ romďż˝nďż˝, pďż˝tďż˝nd grďż˝ul nostru cel auriu si curat, cu neghina amarďż˝ adusďż˝ de vďż˝nturi strďż˝ine. Sďż˝nt vďż˝nturi din toate pďż˝rtile, din cele suburbane, analfabete, unde nu se respectďż˝ nimic din ce-i curat. Ba, ce e curat, imaculat, pur, stďż˝rneste, adesea, ďż˝n oameni de proastďż˝ calitate, o dusmďż˝nie, o agresiune fďż˝rďż˝ motiv, care-i fac sďż˝ calce ďż˝n picioare, sďż˝ ďż˝ntineze frumusetea mostenitďż˝ ďż˝n timp a unei limbi „ca un fagure de miere“. Ne nďż˝pďż˝desc, mai ales, nenumďż˝ratele tigďż˝nisme, care, ca si manelele, vin cu otrďż˝vuri ďż˝n limba si cďż˝ntecul nostru popular. Asta e una, si, zic eu, poate cea mai gravďż˝, cea mai periculoasďż˝ formďż˝ a urďż˝tului. Este, ďż˝nsďż˝, si o alta, care vine din comoditate de gďż˝ndire, dintr-o formďż˝ de simplificare a vorbelor , nu pentru a concentra comunicarea dintre oameni, ci din puturosenie. Treceti cu vederea cuvinte ca proful, profa, dirigul, diriga, mate si altele de acest fel - aproape asimilate ďż˝n limbďż˝, mai ales prin scolari - dar luati ďż˝n calcul, de pildďż˝, o expresie precum „ceva de genul“ (nu se spune care gen, au hotďż˝rďż˝t cďż˝ nu mai e nevoie, se ďż˝ntelege si asa). Sau o ďż˝ntrebare foarte desteaptďż˝ , „care-ti este p.d.v.-ul?“ (adicďż˝ punctul tďż˝u de vedere) si altele, si altele. Partea cea mai proastďż˝, cea mai periculoasďż˝, ďż˝nsďż˝, e cďż˝ aceste vorbe, ďż˝mprďż˝stiindu-se ďż˝n populatie fac asa cum fac ciupercile otrďż˝vitoare, care le corcesc si pe cele stiute de toatďż˝ lumea ca adevďż˝rate, comestibile. Si asa, ďż˝ncet-ďż˝ncet, filologii de meserie pot fi obligati sďż˝ constate statistic extinderea acestor aberatii la un nivel majoritar, si - conform unor reguli ale meseriei lor - sďż˝ le ďż˝nscrie chiar si ďż˝n dictionare. Iar dacďż˝ se ajunge pďż˝nďż˝ aici, teoria mea despre pericolele care pďż˝ndesc limba romďż˝nďż˝ devine cam naspa. Ptiu, ducďż˝-se-pe-pustii, cďż˝ m-am contaminat si eu (sau o fi io, cum se zice mai nou)!...