Dimensiunile spiritului

• interviu realizat cu Nicolae Breban

Fďż˝rďż˝ sďż˝ exagerez, constituie cu adevďż˝rat un privilegiu posibilitatea de a purta o discutie despre scriiturďż˝ si roman cu unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai acestui gen ďż˝n spatiul literar romďż˝nesc si european. Retras de la o vreme ďż˝n „turnul lui de fildes“ de la poalele Bucegilor, preocupat de nobilul travaliu al scrisului continuu, Nicolae Breban se ďż˝nvredniceste uneori a cutreiera prin tinuturile tďż˝rii, vorbind - despre ce altceva? - despre literaturďż˝. De regulďż˝, Aura Christi - redactor sef al revistei „Contemporanul. Ideea europeanďż˝“ si, totodatďż˝, o poetesďż˝ plinďż˝ de sensibilitate, sedusďż˝ de constructia barocďż˝ a versului contorsionat de energia interioarďż˝ a metaforei expresive si coplesitďż˝ de greutatea unei formatii culturale frenetice - este cea care i se aflďż˝ mereu alďż˝turi, ca un emul credincios si, pe bunďż˝ dreptate, recunoscďż˝tor.
Tocmai de aceea, am rugat-o s� preludieze discutia cu marele prozator, printr-un exordiu care, nu ne �ndoiam, chiar p�rtinitor fiind si marcat de influenta coplesitoare pe care maestrul o exercit� asupra ucenicului, putea constitui o baz� de discutie. Iar comparatia cu Dostoievski, �n aceeasi m�sur� �n care unora le-ar putea p�rea a fi exaltat�, dezv�luie, totusi, coordonate de abordare si afinit�ti elocvente.

Acesti „mari si tragici visďż˝tori“

Aura Christi: „Nicolae Breban este unul dintre cei mai importanti scriitori romďż˝ni si europeni. ďż˝n contextul culturii romďż˝ne si al romanului scris ďż˝n Europa, cred cďż˝ este unul dintre ucenicii cei mai fideli ai marelui Fiodor Mihailovici Dostoievski. Spuneam, cu prilejul lansďż˝rii romanului „Singura cale“, care este ďż˝n opinia unei bune pďż˝rti a criticii, o capodoperďż˝, una dintre capodoperele postdecembriste datďż˝ de autorul Buneivestiri, aminteam un dialog care pregďż˝teste marele, uriasul poem „Marele Inchizitor“ din „Fratii Karamazov“, si mďż˝ refeream la acea scenďż˝ formidabilďż˝, extrem de densďż˝, dintre Aliosa si Ivan Karamazov, scenďż˝ derulatďż˝ la o cďż˝rciumďż˝, cum adesea se ďż˝ntďż˝mplďż˝ ďż˝n romanele dostoievskiene si, evident, brebaniene. Aceastďż˝ cafenea, sďż˝ zicem, de secol al XIX-lea, cďż˝pďż˝tďż˝nd o dimensiune metafizicďż˝, fiind transformatďż˝ ďż˝ntr-un fel de templu prin intermediul discutiilor unde sďż˝nt abordate teme majore: existenta lui Dumnezeu, relatia stďż˝pďż˝n - slugďż˝, chinul omenirii si asa mai departe. Ei, la un moment dat, Ivan, care vrea sďż˝-l cunoascďż˝ foarte mult pe Aliosa, expunďż˝ndu-i un ďż˝ntreg excurs asupra nevoii de a te cunoaste si a te despďż˝rti imediat, vorbeste, se referďż˝ la uriasa inventie a omului, care este Dumnezeu. Spune la un moment dat cďż˝ dacďż˝ Dumnezeu n-ar fi existat el ar fi trebuit inventat, pentru cďż˝, spune Ivan, exista nevoia de Dumnezeu. Intrarea ďż˝n plin ďż˝n acea scenďż˝ uriasďż˝, Evanghelia ispitirii, care este, de fapt, poemul Marelui inchizitor, se referďż˝ la omul care este o fiarďż˝, care este rďż˝u prin definitie, dar care a avut puterea unei astfel de idei uriase care este Dumnezeu. O idee mirabilďż˝. Si spuneam tot atunci cďż˝ dacďż˝ Nicolae Breban n-ar fi existat el trebuia inventat. Pentru cďż˝ exista nevoia de el.
Acum cďż˝tiva ani, la sediul Uniunii Scriitorilor, ďż˝n Casa Monteoru din Bucuresti s-au adunat o seamďż˝ de critici de prim rang si au vorbit despre opera fenomenului care este Breban si la un moment dat - tin minte cďż˝ s-a emotionat ďż˝ntreaga salďż˝ - Mircea Iorgulescu, care ďż˝l cunoaste pe Nicolae Breban de trei - patru decenii, spunea: «Este foarte incomod sďż˝ fii contemporan cu un monument». E deranjant, e crispant. Bine, dincolo de aceste calificative, eu cred cďż˝ ďż˝n primul rďż˝nd vecinďż˝tatea unei legende vii a literaturii romďż˝ne, dincolo de crispare obligďż˝ la respect si la un soi de sfialďż˝ care e de fapt o formďż˝ a bunului simt si a respectului real fatďż˝ de o valoare a literaturii romďż˝ne. Si tot atunci, Gabriel Dimisianu spunea cďż˝ «Nicolae Breban - n-ati remarcat - ďż˝i trage pe toti dupďż˝ el». Este un caz singular ďż˝n istoria literaturii romďż˝ne a secolului douďż˝zeci, de creator major, de creator care-si urmeazďż˝ vocatia ďż˝n ciuda epocii. Sďż˝ nu uitďż˝m, totusi, cďż˝ el si geamďż˝nul sďż˝u, egalul sďż˝u, Nichita Stďż˝nescu, au parcurs o dictaturďż˝ care, de fapt, pentru ei aproape cďż˝ nu a contat. Pentru cďż˝ atďż˝t Breban cďż˝t si autorul Elegiilor au creat si au trďż˝it, au gďż˝ndit, au visat - sďż˝nt niste mari si tragici visďż˝tori - ďż˝ntr-o deplinďż˝ libertate. Desi era ďż˝n plinďż˝ dictaturďż˝. Una dintre cele mai sďż˝lbatice si atroce dictaturi din Estul Europei.

Cultul maestrilor

Reporter: Stimate maestre! Permiteti-mi s� folosesc aceast� formul� si �n semn de consideratie si pentru faptul, mai banal, c� �ndeobste �n teritoriul muzical aceasta este o expresie consacrat�. Din ceea ce stiu, din ceea ce am citit, c�t si din ceea ce dumneavoastr� �nsuti ati afirmat pe ici pe colo, v-ati bazat devenirea dumneavoastr� literar� si, implicit, opera, pe trei piloni esentiali: unul este invocatul Dostoievski, un altul este filosoful Friedrich Nietzsche, din pricina c�ruia mi se pare c� ati avut si serioase nepl�ceri de-a lungul tumultuoasei dumneavoastr� tinereti, iar cel de al treilea, cred c� nu m� �nsel, Thomas Mann. Acestia s�nt cei trei st�lpi de rezistent� cultural� pe temeiul c�rora v-ati �ntemeiat mare parte a discursului livresc.
Nicolae Breban: Acestia s�nt maestrii mei, �n filosofie, �n roman... �n poezie mai este spatiul de la Baudelaire la Rainer Maria Rilke, din care am si tradus si am si publicat la Ideea european�, marele Goethe, din care de asemenea am tradus, Holderlin, poetul care era contemporan si prieten cu Hegel...
Rep.: Dumnezeule, numai piese grele!
N.B.: Da, sďż˝nt cei ďż˝ntre care m-am format, dar am balansat ďż˝ntre marii nemti romantici si marii rusi, ďż˝ncepďż˝nd cu Gogol, continuďż˝nd cu Cehov, care a fost primul meu maestru - si-mi aduc aminte de povetele profesorului meu din liceu care spunea cďż˝ dacďż˝ vreau sďż˝ ďż˝nvďż˝t putinďż˝ meserie sďż˝ nu mďż˝ reped la marile opere („N-ai ce sďż˝-nveti de-acolo“ mi-a spus) ci ďż˝ncearcďż˝ nuvelistica lui Cehov, pentru cďż˝ de acolo poti deprinde arta caracterelor. Proza se bazeazďż˝ pe tipologie, pe capacitatea de creatie de caractere. Si ďż˝ntr-adevďż˝r, din nuvelistica lui Cehov am ďż˝nvďż˝tat sďż˝ creionez caractere, personaje, pentru ca mai apoi sďż˝ descopďż˝r dramaturgia lui, care este uriasďż˝; si pe care Europa a descoperit-o tďż˝rziu, la aproape o sutďż˝ de ani de la moartea lui. Si pe urmďż˝, de la Cehov la Dostoievski, bineďż˝nteles. M-a fascinat din tinerete, desi pe vremea aceea, prin cincizeci, Dostoievski era rďż˝u vďż˝zut, enciclopediile sovietice nici nu-l prindeau, era considerat un irationalist, un... De altfel nici ďż˝n occident perceptia nu era mai bunďż˝. Abia dupďż˝ al doilea rďż˝zboi mondial Dostoievski a ďż˝nceput sďż˝ fie analizat si statuat la valoarea lui adevďż˝ratďż˝.
Rep.: Mai ales cďż˝ avea si cazier.
N.B.: Ei, nu de asta. Dar el a propus un tip de proz� si un tip de viziune asupra personajului care a surescitat multe contrariet�ti si uimiri. Ca si Nietzsche de altfel. Si el, care a fost oarecum contemporan cu Dostoievski, desi la distante enorme �n Europa, iesiti din culturi diferite, au violentat, ca s� zic asa, au contrariat contemporaneitatea lor. Unul pe cea filosofic�, cel�lalt pe cea literar�, dar eu i-am descoperit din tinerete, f�r� s�-mi spun� nimeni, mai ales c� Nietzsche, de exemplu, era considerat pe vremea aceea, prin anii �'50 un soi de pronazist chiar si �n Franta, pentru c� nazismul a abuzat multe texte ale lui Nietzsche...
Rep.: Cum s-a �nt�mplat si cu Wagner, de altfel.
N.B.: Si Wagner, exact. De asta nu e jucat nici ast�zi �n Israel. Ori, ei �mi s�nt si ast�zi, �n continuare maestri. Dup� aceea a ap�rut Thomas Mann si pleiada de mari scritori romantici. Ei, si apoi marii compozitori nemti - pentru c� eu am �nv�tat si de la compozitori mult - si am obiceiul s� spun c� am �nv�tat constructia romanului. Pentru mine, romanul este constructie, nu e povestirea. Romanul este o constructie arhitectonic�, o constructie vast� �n care un model poate fi Johannes Brahms, unul din marii elevi ai lui Beethoven.

„Am refuzat sďż˝ debutez cu nuvele“

Rep.: Nu v-a fost fricďż˝ sďż˝ vďż˝ apropiati de roman? Dacďż˝ tot am luat-o pe calea muzicalďż˝, sďż˝ o facem mai departe. Romanul ar putea fi ceea ce ďż˝n domeniul muzical ar ďż˝nsemna o simfonie. Prin urmare, o constructie complexďż˝, alcďż˝tuitďż˝ din mai multe pďż˝rti cu caracter contrastant, cu o luptďż˝ de idei, cu teze, antiteze, cu furtuni sau dezlďż˝ntuiri... De regulďż˝, la ďż˝nceputul carierei un compozitor uzeazďż˝ de virtutile genurilor mici, minore, de la studii la bagatele, pentru ca ďż˝ntr-un tďż˝rziu, cďż˝nd ajunge la maturitate artisticďż˝ sďż˝ treacďż˝, ďż˝n sfďż˝rsit, la o constructie complexďż˝. Dumneavoastrďż˝ ati debutat relativ devreme, ďż˝ncďż˝ nu erati consacrat si ati abordat abrupt romanul: „Francisca“, ďż˝n 1965.
N.B.: Eram destul de bďż˝trďż˝n; aveam treizeci si unu de ani. Aveam colegi de generatie care debutaserďż˝ cu sapte, opt, zece ani mai devreme. Fďż˝nus Neagu, D.R. Popescu, cei care au debutat cu nuvele. Eu am refuzat sďż˝ debutez astfel. Am debutat cu roman si apoi am fortat si ďż˝n primii doi ani, ďż˝'65, ďż˝'66, am publicat trei romane unul dupďż˝ altul, din care al treilea, „Animale bolnave“, mi-a adus consacrarea nationalďż˝.
Rep.: Consacrarea si ďż˝n ochii si ďż˝n sufletul meu, de pildďż˝, pentru cďż˝ pe vremea aceea, cďż˝nd a apďż˝rut „Animale bolnave“ cred cďż˝ eram ďż˝ncďż˝ elev de liceu si apoi am vďż˝zut filmul „Printre colinele verzi“ pe care l-ati ecranizat si l-ati lucrat chiar dumneavoastrďż˝. E un film de autor de la cap la coadďż˝, cu actori importanti: Dan Nutu, Ion Dichiseanu, Ion Bessoiu, Mircea Albulescu si, neapďż˝rat, slďż˝biciunea mea, Vasile Nitulescu, cel care a fďż˝cut un rol superb si ďż˝n „Tďż˝nase Scatiul“, pe vremea cďż˝nd maestru de imagine era Nicolae Mďż˝rgineanu. Cumva straniu filmul acela, mai ales atunci, cu atmosfera unei provincii uitate „ďż˝ntre coline“. Se spune cďż˝ ecranizďż˝rile sďż˝nt ďż˝ntotdeauna mai slabe decďż˝t cďż˝rtile care le-au stat la bazďż˝ si trebuie sďż˝ mďż˝rturisesc cďż˝ acel film m-a impresionat, cu toate cďż˝ nu a fďż˝cut carierďż˝, dar a fost selectionat ďż˝n prestigiosul festival de la Cannes. Cum ati reusit asta?
N.B.: Nu am reusit eu. Nu poti trimite la Cannes filme. Guvernul francez are o comisie condusďż˝ de mari personalitďż˝ti, care alege cincisprezece - douďż˝zeci de filme care intrďż˝ ďż˝n competitia oficialďż˝. Sďż˝nt cinci nivele de competitie, cea mai importantďż˝ fiind cea care se cheamďż˝ „La selection oficial“, sau „Official selection“, unde intrďż˝ putine filme. ďż˝naintea mea a intrat Liviu Ciulei. Dar dumneavoastrďż˝ spuneti cďż˝ nu a fďż˝cut carierďż˝ pentru cďż˝ a fost interzis timp de douďż˝zeci de ani. Eu critic dur pe Ceausescu la Paris ďż˝n „Le Monde“. Ei au interzis critica despre cďż˝rtile mele si filmul, asa cum spuneam, a fost interzis.
Rep.: O altďż˝ surprizďż˝, cel putin pentru mine a fost „ďż˝ngerul de gips“, pe care l-am citit chiar ďż˝n anul aparitiei, pare-mi-se ďż˝n 1973.
N.B.: Este exact.
Rep.: L-am citit �n armat�, la lumina lanternei.
N.B.: Cea mai adev�rat� lectur�.
Rep.: Si sincerďż˝, totodatďż˝. Si am descoperit o capodoperďż˝. Si dacďż˝ tot vorbim despre capodopere, dumneavoastrďż˝ amintiti patru cďż˝rti privilegiate din acest punct de vedere. E vorba de „Bunavestire“...
N.B.: ďż˝nainte „ďż˝n absenta stďż˝pďż˝nilor“. Primul meu roman de dupďż˝ „Francisca“. Un roman ďż˝n care a trebuit sďż˝ fac anumite concesii, inerente, dar care a avut mare succes si ďż˝n urma cďż˝ruia am fost comparat cu marii prozatori romďż˝ni. Era un roman nou ca stil, ca structurďż˝, ďż˝ncďż˝t nici nu prea a fost ďż˝nteles de criticďż˝, de public. Al treilea este „Animale bolnave“, care a plďż˝cut, a avut succes. L-am scris la ďż˝ntoarcerea din primul meu exil, dupďż˝ ce am fďż˝cut protestul contra lui Ceausescu si care a fost atacat de patru mari critici, iar dupďż˝ o pauzďż˝ de patru ani am publicat „Bunavestire“, atacat din plin de Comitetul Central, de toate ziarele de partid, dar care, printr-un reflex invers, a avut un mare succes, pentru cďż˝ lumea s-a ďż˝nghesuit sďż˝-l citeascďż˝, s-a stiut cďż˝ e un roman interzis. Dupďż˝ aceea, tot la patru ani - pentru cďż˝ eu nu acceptam sďż˝ fac compromisuri si sďż˝ asaltez editorii decďż˝t cu opere finite.
Rep. Un soi de cincinal literar aproape...
N.B.: Nu are nici o legďż˝turďż˝ cu cincinalul. Era ritmul meu pe care mi-l impusesem si care s-a dovedit a fi optim pentru deplina conturare a unei opere literare de anvergurďż˝. Si astfel, ďż˝n anul 1981 a apďż˝rut „Don Juan“. Si el avut succes, desi la rďż˝ndu-i a fost atacat ďż˝n revistele de partid. De exemplu, Ion Cristoiu, care pe vremea acea era sef la „Scďż˝nteia tineretului“, l-a fďż˝cut praf. Dupďż˝ aceea a venit sďż˝-si cearďż˝ scuze. ďż˝n ďż˝'84, pe vremea cďż˝nd publicam mai mult ďż˝n Franta si nu aveam mari sperante pentru cultura si natiunea romďż˝nďż˝, am publicat ultima carte a acelei perioade, „Drumul la zid“, o carte de vreo mie de pagini, o carte indigestďż˝, o carte aridďż˝ pentru publicul romďż˝nesc, o carte fďż˝cutďż˝ pentru nemti sau pentru englezi.

„Nu regret cďż˝ m-am ďż˝ntors aici“

Rep.: Si a fost, pentru o vreme, ultima carte a dumneavoastr� ap�rut� �n Rom�nia. Aventura literar� vestic� se anunta a fi mai mult dec�t promit�toare. Cu ce sentimente v-ati re�ntors dup� �'90?
N.B.: Am stiut cďż˝ va fi ultima mea carte ďż˝n Romďż˝nia. Locuiam la Paris cu sotia mea - mama si fratele meu erau ďż˝n Germania - eram deja cetďż˝tean vest german si abia ďż˝n ďż˝'90, dupďż˝ Revolutie, m-am ďż˝ntors si a ďż˝nceput pletora de cďż˝rti: o tetralogie romanescďż˝, o trilogie memorialisticďż˝ si alte cďż˝rti de eseu. ďż˝ntoarcerea mea ďż˝n tarďż˝ a fost fertilďż˝, chiar dacďż˝ multďż˝ lume nu m-a ďż˝nteles cďż˝ pďż˝rďż˝sesc Parisul. ďż˝n ciuda faptului cďż˝ aveam contracte cu „Flammarion“, ďż˝n ciuda mirďż˝rii pe care o produceam, nu regret cďż˝ m-am ďż˝ntors aici. Solul meu romďż˝nesc s-a dovedit a fi cel adevďż˝rat.