Vraja Ceahl�ului - o zi pe muntele sf�nt

• un periplu de o zi ďż˝n masiv a fost o experientďż˝ de neuitat • la cabana Dochia, Gabriela Luca Lungu, o tďż˝nďż˝rďż˝ licentiatďż˝ ďż˝n Relatii publice si comunicare, ne-a explicat cďż˝te ceva din ceea ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii cabanier • „Eu sďż˝nt de loc din Voronet. Ne-am cunoscut din facultate, iar de cďż˝sďż˝torit ne-am cďż˝sďż˝torit, nu demult, aici. Mi-am urmat alesul inimii, care este din comuna Ceahlďż˝u“, a detaliat bucovineanca despre cum a ajuns sďż˝ locuiascďż˝ si sďż˝ trďż˝iascďż˝ pe cresta muntelui • „Nu-i greu, dar nici usor. Ne-am ďż˝nvďż˝tat cu muntele ca tiganuďż˝' cu scďż˝nteia“, ne-a spus Costin Dan Miron, seful Statiei Meteo Toaca, despre cum e viata pe munte • „Meritďż˝ sďż˝ urcati ďż˝n masiv. Mďż˝ria Sa Ceahlďż˝ul este o gazdďż˝ desďż˝vďż˝rsitďż˝, dar sďż˝ nu-l supďż˝rati“, ne-a zis rangerul Constantin Andras, cel ce ne-a fost ghid •

Ceahl�ul, muntele moldav, ce concureaz� cu Olimpul, Pindul sau Peleasul, considerat muntele sacru al rom�nilor, despre care se spune c� �n zilele senine ar putea fi admirat de la gurile Dun�rii, este unul dintre st�lpii spiritualit�tii str�vechi si locul de pelerinaj turistic �ntru �nc�rcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune taina acestui miracol natural. Nu �nt�mpl�tor, anual, Ceahl�ul este c�lcat de zeci de mii de iubitori ai muntelui, num�rul record al unei zile fiind pe 6 august, de Schimbarea la Fat�, c�nd sacralitatea, conform calendarului religiei ortodoxe, �mbrac� forma hramului dedicat �ndumnezeirii naturii. Atrasi de vraja locului, dornici de escaladare si curiosi de a vedea ce se mai petrece �n v�rf de munte, am suit si noi, cu c�teva zile �n urm�, pe platoul Dochiei si chiar ceva mai sus, spre v�rful Toaca, f�r� a ocoli �ns� l�casul de cult ctitorit nu demult pe creasta masivului. La un loc, ghid si gazd� avea s� ne fie Constantin Andras, un muntean sadea devenit, conform uzantelor, ranger, un fel de p�stor al linistii, ordinei si comport�rii civilizate a omului �n Olimpul Moldovei, pentru c� nu trebuie uitat c�, �nc� de la primul pas pe munte aveam s� p�trundem de fapt �n Parcul National Ceahl�u, loc protejat prin lege �n a fi p�strat cu sfintenie asa cum ni l-a d�ruit natura.

Veniti pe munte!

„ďż˝n primul rďż˝nd, vreau sďż˝ vďż˝ spun un bun venit ďż˝n Parcul National Ceahlďż˝u, iar prin intermediul dumneavoastrďż˝ sďż˝ adresez o invitatie de suflet tuturor celor ce iubesc muntele, pentru a-si face timp sďż˝ zďż˝boveascďż˝ si-n aceastďż˝ varďż˝ mďż˝car pentru cďż˝teva clipe ďż˝n Masivul Ceahlďż˝u, muntele nostru plin de sacralitate si cu un patrimoniu natural deosebit de valoros din punct de vedere geografic, cultural si spiritual. La acestea, musai sďż˝ mai adaug si cele ce presupun ecosistemul zonei, flora si fauna deosebit de bogate ale Ceahlďż˝ului, care ďż˝mpreunďż˝ compun un adevďż˝rat colt de rai al Carpatilor Orientali“, au fost vorbele gazdei pe care ni le-a adresat la Stďż˝nile, ďż˝nainte de a porni la drum spre cabana Dochia, prima tintďż˝ a urcusului nostru. Molcom, cu pas domol si aliura unui Sfarmďż˝-Piatrďż˝ ori Strďż˝mbďż˝-Lemne, ghidul avea sďż˝ ne conducďż˝ spre ďż˝naltul muntelui. Am tinut anevoie pasul cu omul si nu dupďż˝ multďż˝ vreme cerul avea sďż˝ ni se arate curat ca lacrima, iar sub el, verdele crud al platoului. Ne tragem sufletul si dupďż˝ ďż˝ncďż˝ ceva timp de mers agale am ajuns si la Dochia. Acolo, larma unor grupuri de copii, ce suiserďż˝ muntele condusi de profesori ďż˝ntru cunoasterea ďż˝ndeaproape a celor aflate din cďż˝rti despre semetia si simbolistica Ceahlďż˝ului, avea sďż˝ ne trezeascďż˝ din visare.

La taifas cu gazda din... Voronet

De altfel numai bine, pentru cďż˝ rostul nostru ďż˝n escaladarea ďż˝nďż˝ltimilor era surprinderea realitďż˝tii turistice ďż˝ntr-o zi obisnuitďż˝ de varďż˝. „Sďż˝ntem prinsi ďż˝ntr-un proiect de cercetare si valorificare a ceea ce ďż˝nseamnďż˝ muntele din punct de vedere al legendelor“, ne-a spus unul dintre scolarii prezenti la cabana Dochia, copii ce imediat aveau s-o ia la sďż˝nďż˝toasa, ďż˝ntru asa-zisa ďż˝ntďż˝lnire cu legenda muntelui. Ne simtim si noi atrasi de oarece miraj izvorďż˝t din legedďż˝, dar cum foamea ne dďż˝dea ghes, cďż˝ doar fďż˝cusem niscai efort, am purces spre interiorul cabanei. Am fost ďż˝ntďż˝mpinati de gospodina locului, o tďż˝nďż˝rďż˝ frumoasďż˝ despre care aveam sďż˝ aflďż˝m cďż˝ adusese ďż˝n Ceahlďż˝u prin simpla-i prezentďż˝ ceva din albastrul de Voronet si din spiritualitatea Bucovinei. Pe deasupra, Gabriela Luca Lungu, cďż˝ci despre ea este vorba, era si licentiatďż˝ ďż˝n Relatii publice si comunicare, un lucru mai rar ďż˝ntďż˝lnit ďż˝n astfel de cazuri. Asadar, blazon cu acte-n regulďż˝, iar dacďż˝ mai adďż˝ugďż˝m si faptul cďż˝ sotul, cabanierul sef Vasile Luca Lungu absolvise Teologia, se cheamďż˝ cďż˝ aveam de-a face cu niste gazde de tinutďż˝. Sorbind dintr-un ceai intrďż˝m ďż˝n vorbďż˝ cu tďż˝nďż˝ra gazdďż˝. „Eu sďż˝nt de loc din Voronet. Ne-am cunoscut din facultate, iar de cďż˝sďż˝torit ne-am cďż˝sďż˝torit, nu demult, aici. Mi-am urmat alesul inimii, care este din comuna Ceahlďż˝u. Mai ďż˝ntďż˝i am lucrat la hotelul Bistrita, din Durďż˝u, apoi am preluat cabana Fďż˝ntďż˝nele si conjuctural am fost rugati sďż˝ preluďż˝m pentru un timp mai scurt Dochia. Si uite-asa am rďż˝mas aici. Avem aproape doi ani de cďż˝nd administrďż˝m aceastďż˝ cabanďż˝. Ne place si ne-am acomodat cu zona, dar si cu turistii. ďż˝n acestďż˝ perioadďż˝ am ďż˝mbunďż˝tďż˝tit relatiile cu grupurile organizate de turisti si am adaptat oferta turisticďż˝ la cererea acestora cu scopul de a asigura o cursivitate ďż˝n acest demers al relationďż˝rii si dezvoltďż˝rii turismului ďż˝n zonďż˝“, ne-a declarat Gabriela.

Aprovizionare cu calul

Si dacďż˝ a fost adusďż˝ vorba despre ofertďż˝, am intrat ďż˝n detalii. „Cazarea la Dochia presupune trei camere pentru douďż˝ persoane, cu bďż˝i proprii, trei camere de patru persoane, tot cu bďż˝i proprii si camerele de 7, 14, respectiv 17 persoane, cu baie comunďż˝ si dus. Cďż˝t priveste meniul, acesta este diversificat, cu cinci feluri de ciorbe, grďż˝tare - ceafďż˝, cotlet, piept de pui, pulpe dezosate - tochiturďż˝, pďż˝strďż˝v, pui cu smďż˝ntďż˝nďż˝ si mďż˝mďż˝ligutďż˝, la grupuri mergďż˝nd pe ceea ce ne cer“, a spus gospodina, care cu amabilitatea-i de bucovineanďż˝ ne-a invitat ďż˝n bucďż˝tďż˝rie pentru a ne prezenta „atelierul“ de lucru si una din tďż˝vile cu pďż˝inea de casďż˝ abia scoasďż˝ din cuptor. Aflďż˝m cďż˝ o cabanďż˝ de munte, precum Dochia, este musai sďż˝ fie administratďż˝ de doi oameni. Unul asigurďż˝ permanenta si altul face aprovizionarea. „Sotul a coborďż˝t cu treburi la oras“, ne spune cabaniera, care a iesit sďż˝ ďż˝ntďż˝mpine un transport de marfďż˝. Acesta ďż˝nsemna aproximativ 150 de kilograme de ďż˝ncďż˝rcďż˝turďż˝ suportatďż˝ de spatele unui cal si doi munteni tineri priceputi ďż˝n a mďż˝nui animalul. „ďż˝sta-i al doilea transport pe ziua de azi. Mai avem unul si gata. Am adus doi saci cu zahďż˝r, o cutie cu vopsea si alte mďż˝runtisuri, ďż˝n total vreo sutďż˝ cincizeci de kile“, ne-a spus Dumitrel Bicďż˝janu, iar tovarďż˝sul sďż˝u de cďż˝rďż˝usie a adďż˝ugat. „ďż˝i greu daďż˝' dacďż˝ timpu-i bun ne facem treaba cum se cade. Pentru iarnďż˝ aprovizionarea se face de toamna, urmďż˝nd ca unele mďż˝runtisuri sďż˝ fie cďż˝rate cu spatele“.

„Ne-am ďż˝nvďż˝tat cu muntele ca tiganuďż˝' cu scďż˝nteia“

Periplul nostru pe creasta muntelui a continuat cu un minut zďż˝bavďż˝ la bisericuta Schimbarea la Fatďż˝, pentru o scurtďż˝ ďż˝nchinďż˝ciune, luďż˝nd apoi calea spre Statia Meteo Toaca, cďż˝ci nu puteam sďż˝ trecem prin zonďż˝ fďż˝rďż˝ sďż˝ dďż˝m binete oamenilor „cocotati“ ďż˝n vďż˝rf de Ceahlďż˝u, ce aflďż˝ primii ce si cum cu starea vremii. Printre fulgere si trďż˝snete, dar si-o „pďż˝dure“ de antene, meteorologii, fiindcďż˝ despre ei este vorba, prin natura meseriei lor, ďż˝nregistreazďż˝ ceas de ceas temperatura, cantitatea de precipitatii, vizibilitatea, nivelul radioactivitďż˝tii din atmosferďż˝ si alte fenomene, pentru ca, mai apoi, valorile acestora sďż˝ ajungďż˝ la urechile tuturor. „A fost o primďż˝varďż˝ mai ploioasďż˝ ce-i drept, dar nu mai dificilďż˝ ca altďż˝datďż˝. Faptul cďż˝ vremea s-a schimbat, ďż˝n cursul aceleasi zile trecďż˝nd usor de la o stare la alta, a fďż˝cut sďż˝ privim lucrurile cu mai multďż˝ atentie. Observatorul din care monitorizďż˝m fenomenele este si el supus unor riscuri. Nu-i pďż˝zit sutďż˝ la sutďż˝. Forta naturii n-o poate sti nimeni, pďż˝nďż˝ la urmďż˝. Ca urmare a trďż˝snetelor, pďż˝nďż˝ prin ďż˝'99 ni se prďż˝jea mereu aparatura. Dar, de cďż˝nd a venit Romtelecomul si si-a instalat aici antena, s-a realizat o ďż˝mpďż˝mďż˝ntare foarte serioasďż˝ si nu prea mai avem probleme. Acum, vďż˝rful Toaca este legat la nulul pďż˝mďż˝ntului printr-o centurďż˝ metalicďż˝ fixatďż˝ pe un beton bun conducďż˝tor de electricitate“, ne-a spus unul dintre meteorologi, fapt confirmat mai apoi si de cďż˝tre Costin Dan Miron, seful Statiei Meteo Toaca. „Nu-i greu, dar nici usor. Ne-am ďż˝nvďż˝tat cu muntele ca tiganuďż˝' cu scďż˝nteia. Pentru noi, bucuria ďż˝nseamnďż˝ sentimentul mďż˝retiei creat de ďż˝nďż˝ltimea de la care privim lumea din jur. Cďż˝t priveste primďż˝vara aceasta, a fost una obisnuitďż˝, ďż˝nsďż˝ cu ceva mai multe capricii“.

O experientďż˝ ce trebuie repetatďż˝

Modestie si curaj. Asa am defini noi vorbele meteorologilor din Ceahlďż˝u de care ne-am despďż˝rtit aruncďż˝ndu-ne reciproc cďż˝te un zďż˝mbet si cďż˝te o vorbďż˝ de bun rďż˝mas spusďż˝ din suflet. Si cum ďż˝ntotdeauna timpul este cel care-ti dďż˝ ghes, luati cu treaba si vrďż˝jiti de tainele muntelui, nici n-am observat cďż˝ soarele o apucase de multisor spre orizont. Se impunea s-o luďż˝m agale spre casďż˝. Nu ďż˝nsďż˝ ďż˝nainte de a concluziona. O zi frumoasďż˝ de varďż˝, o plimbare pe munte, discutii cu gospodarii locului, fie ei ďż˝n ale turismului, ortodoxiei sau meteorologiei si tolba ďż˝ncďż˝rcatďż˝ cu multe informatii privind secretele locurilor prin care am purces. Toate ďż˝ntďż˝mplate sub aripa ocrotitoare a lui Constantin Andras, ranger ďż˝n Parcul National Ceahlďż˝u, un bun cunoscďż˝tor al muntelui. Referitor la afluenta turisticďż˝, a fost o zi ceva mai slďż˝butďż˝. Toti cei implicati ďż˝nsďż˝ sďż˝nt optimisti. Asteaptďż˝ ďż˝ntrarea lumii ďż˝n vacanta de varďż˝, care stďż˝ sďż˝ batďż˝ la usďż˝. „Meritďż˝ sďż˝ urcati ďż˝n masiv. Mďż˝ria Sa Ceahlďż˝ul este o gazdďż˝ desďż˝vďż˝rsitďż˝, dar sďż˝ nu-l supďż˝rati“, a spus la despďż˝rtire rangerul Andras. Si, desi nu i-am spus-o rangerului, mi-am propus ďż˝n gďż˝nd sďż˝ mai urc pe munte, poate chiar vara asta, pentru cďż˝ nu am nimic de pierdut. Ci doar de cďż˝stigat.