Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2012
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Martie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
SECURITATEA CEAUSISTÃ SI „ATENTATUL“ UNOR COPII

SECURITATEA CEAUSIST� SI „ATENTATUL“ UNOR COPII

• de la o joac� de copii, pietreanul Mihai Bontea a fost t�r�t prin pusc�rii si condamnat politic • cic� ar fi atentat la siguranta statului comunist • dup� ce a executat pedeapsa a fost urm�rit de Securitate p�n� aproape la Revolutie • de peste 20 de ani st� �n acelasi bloc cu securistul care l-a anchetat c�nd era un copil •

Pietreanul Mihai Bontea, de 72 de ani, proprietarul unei mici fabrici de mobil� din oras, a avut parte de-o viat� tumultoas�. De prin anul 1959, adic� timp de vreo trei decenii a tinut pe jar fosta Securitate, motiv pentru care nici el nu a avut o viat� prea usoar�. Totul a plecat de la o joac� de copil, de la un mic „r�zboi“ pe care el si alti vreo cinci pusti l-au inventat �n anul 1954, pe c�nd avea numai 13 ani. Copii fiind, au g�sit dou� arme, f�r� munitie, au creat o mic� organizatie secret� si au inventat numai un r�zboi al lor pe care l-au desf�surat pe dealul C�rloman. Au avut si un jurnal si nume conspirative cum ar fi „Monte Cristo“, „George Farrow“ ori „Luigi Wampa“. Aveau carnete de membru si achitau cotizatii lunare. C�nd s-au plictisit, pustii au abandonat „lupta“, iar grupul s-a destr�mat c�tiva ani mai t�rziu, c�nd Bontea si alti doi prieteni au intrat la Liceul „Petru Rares“. �n 1959 Securitatea a aflat de micul lor joc si l-au catalogat ca atentat la siguranta statului comunist. Si a �nceput prigoana. Bontea a fost arestat, g�sit vinovat si condamnat la 8 ani de munc� silnic�. �n final acuzatiile s-au schimbat, au pierdut caracterul politic si s-a ajuns la o pedeaps� de doi ani din care a executat efectiv un an, nou� luni si 29 de zile. Foarte greu si-a terminat studiile, a devenit inginer, dar a fost mereu urm�rit de Securitate. Recent a cerut �n instant� recunoasterea caracterului politic al condamn�rii si daune de un milion de euro. A avut c�stig de cauz� cu prima cerere, iar pentru a doua Tribunalul Neamt i-a acordat 150.000 de euro. Statul rom�n nu a fost dispus la plat�, a f�cut recurs, iar Curtea de Apel Bac�u a �ntors sentinta si a considerat c� nu i se cuvin desp�gubiri.

Arme g�site �n ruinele unei foste brut�rii

Viata nemteanului urm�rit aproape toat� viata de Securitate nu a fost deloc una usoar�. Cu toate acestea Mihai Bontea se poate considera un om realizat. A reusit s� finalizeze liceul si cu toate vitregiile a urmat si facultatea si a devenit inginer. Nu i-a fost usor nici �n productie, dar a r�zbit si acolo. Si-a �ntemeiat o familie frumoas� si se m�ndreste cu dou� fiice. Acum, la v�rsta la care unii �si cresc nepotii, el nu are liniste si pentru a fi activ si a se simti de folos �n continuare, a pus bazele unei firme de mobil�. „Familia este cea care m-a ajutat foarte mult, care m-a sprijinit �ntotdeauna, si de unde mi-am luat resursele ori de c�te ori am avut nevoie. Familia este locul unde �ntr-adev�r �ti g�sesti linistea si echilibrul. Nu pot s�-mi �nchipui o viat� f�r� ai mei si nu cred c� as fi reusit �n viat� dac� ei nu mi-ar fi fost aproape“, spune Mihai Bontea despre cei de l�ng� el, sotia si cele dou� fiice. Chiar dac� incidentul care i-a marcat destinul a avut loc �n urm� cu foarte multi ani, rememoreaz� faptele ca si cum acestea s-ar fi �nt�mplat ieri. „Eram niste copii de 13 ani, care aveam �n cap toate aventurile pe care le mai v�zusem �n filmele de r�zboi. �n plus, unul dintre noi, Petru Botezatu, care acum este rezident �n SUA, avea colectia de c�rti de aventuri «Dox». Erau �n vog� la acea vreme. Poate nu s-ar fi �nt�mplat nimic dac� �ntr-o bun� zi nu ne-am fi dus s� ne juc�m �n ruinele unei foste brut�rii din cartierul Precista. Eram cinci �n grup si ne ascundeam unii de ceilalti. Ce vreti, eram copii. Numai c� la un moment dat, unul dintre noi a g�sit �n peretii unei foste magazii armele. De acolo a �nceput totul. Atunci s-au pus bazele organizatiei «Vulturul»“, a povestit Petru Bontea.

Un carnet g�sit la m�n�stire

Acesta si-a amintit c� din acea organizatie f�ceau parte pe l�ng� el Petru Botezatu, Mihai Cristali, care acum se afl� �n Timisoara, Constantin Apesc�ritei, Dan Cocias, Mihai Horia si Dumitru Necula. Acesta din urm� a decedat, iar unora din membrii grupului li s-a pierdut urma. „Asa a luat fiint� asociatia Vulturul. Botezatu era c�pitan, eu eram secretar si str�ngeam cotizatiile, iar toat� activitatea era mentionat� �ntr-un registru jurnal pe care �l tineam eu. Ne jucam si noi si ne imaginam r�zboaie pe care le purtam pe dealurile din �mprejurimile orasului. Nu r�sturnam noi atunci regimul politic (r�de - n.r.), �n nici un caz nu de asta a fost vorba. Pur si simplu ne jucam si ni se p�rea absolut fantastic. �n fine, anii au trecut, iar dup� ce am terminat scoala general� eu, Botezatu si Cristali am intrat la liceu. Restul s-au �mpr�stiat care pe unde. Nimeni nu ne-a �ntrebat niciodat� nici de arme, nici de carnetele de membru pe care le aveam la asociatia noastr� si nici de registru. Asta p�n� �n anul 1959, c�nd Constantin Apesc�ritei ar fi vrut s� se c�lug�reasc�. Ar fi mers la M�n�stirea Horaita si a intrat sub �ndrumarea unui c�lug�r mai �n v�rst�. A stat acolo destul de putin, c�teva luni, dup� care a abandonat lucrurile acolo si a plecat. Printre toate obiectele lui pe care le l�sase la m�n�stire se afla si carnetul de membru de la asociatia noastr�. A fost c�utat, a fost g�sit pe la Bucuresti si de aici a pornit totul“, a rememorat Mihai Bontea anii de dinaninte de �nceperea calvarului.

„Crema societ�tii rom�nesti era �n pusc�rie“

Apoi, Securitatea i-a v�nat la propriu pe toti membrii fostei asociatii „Vulturul“. Bontea a fost arestat pe c�nd era elev de liceu si timp de doi ani a fost purtat prin mai multe penitenciare din tar�. „Cel mai greu cred c� le-a fost p�rintilor, care foarte mult timp nu au mai stiut nimic de mine. Nu stiau dac�-s viu sau nu si nu aveau nici cea mai mic� idee unde m-as putea afla. Timp de doi ani, �n perioada 1959 - 1960 am fost �n Penitenciarul Bac�u, Penitenciarul Jilava, �napoi la Bac�u, �n Penitenciarul de la Piatra Neamt, iar la Bac�u, si ultimul a fost colonia de munc� Peninsula, din judetul Constanta, subcolonia Nazarcea. La anchet� am luat si b�taie, dar cel mai greu era c�nd ne tineau �n picioare, la perete, ore, zile, nopti, de nu mai stiam �n ce zi s�ntem, ori dac�-i zi sau e noapte. �n acele vremuri eram c�te 100 �n camer� si nu apucam niciodat� s�-i stim pe toti, pentru c� foarte repede se f�ceau schimb�ri, plecau unii, veneau altii. �n acele vremuri tulburi, �n �nchisoare se afla crema societ�tii rom�nesti. Erau toti intelectuali, oameni cu carte, culti, cititi. Vorbesc de profesori universitari, juristi, toti cei care se opuneau sistemului, ori despre care sistemul credea c� se opun. Am auzit atunci c� printre noi ar fi fost si P�storel Teodoreanu. Nu l-am cunoscut personal, dar am auzit c� ar fi fost �ncarcerat la aceeasi �nchisoare unde m� aflam si eu“, a mai spus pietreanul.

St� �n acelasi bloc cu securistul care l-a anchetat

Cel care s-a ocupat de ancheta �n cazul Bontea a fost Aurel Mihalcea. Acesta s-a aflat o vreme �n r�ndurile Securit�tii din Piatra Neamt, iar mai apoi �n structurile de la Bac�u. „La �nfiintarea judetului, Mihalcea a devenit comandantul Securit�tii din Piatra Neamt. El ne-a anchetat. Culmea este c� acum locuiesc cu el �n acelasi bloc, pe aceeasi scar�. Din anul 1990 s�ntem vecini. C�nd m-am mutat eu acolo el deja locuia �n acel bloc, venise se pare de la Caras Severin unde lucrase �n Securitate p�n� la Revolutie. S�ntem vecini de ani de zile, dar asta nu �nseamn� nimic pentru mine. A �ncercat la un moment dat s� m� contacteze, s� vorbeasc� cu mine, nu stiu ce-ar fi avut s�-mi spun�. Am refuzat dialogul, at�t i-am spus: «Nu am ce discuta cu dumneata». �mi este absolut indiferent� persoana lui si nu vreau s� am de-a face cu el. Nici m�car o clip� nu am intentionat s� plec eu de acolo c�nd mi-am dat seama c� s�ntem vecini, nici acum nu-mi doresc acest lucru. Asta-i r�zbunarea mea, dac� pot s�-i spun asa: s� stau l�ng� el si s�-l sfidez. Noi, cei condamnati politic avem dou� mari calit�ti: nu ur�m si nu ne r�zbun�m. Vrem doar s� ni se recunoasc� caracterul politic al perioadei de detentie. S�nt solutii diferite, de la o instant� la alta. Mie m�car mi s-a recunoscut acest caracter, dar Curtea de Apel Bac�u a apreciat c� nu mi se cuvin daune. Dar �n cazul lui Cristali, la Timis, s-a dat alt� solutie, nu i-a fost recunoscut acest caracter. S�ntem totusi �n aceeasi tar�, iar instantele judec� dup� aceleasi legi, nu-i asa?. Eu am atacat sentinta, iar acum cauza se afl� la �nalta Curte de Casatie si Justitie, care va da o sentint� definitiv�“, a mai spus Mihai Bontea. Acesta este presedintele filialei nemtene a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, si prin asociatie a initiat o actiune similar� cu a lui si �n numele lui Petru Botezatu, care acum se afl� �n SUA.

„De prin �'87 nu am mai prezentat interes“

Dup� toate cele pe care le-a p�timit din cauza unui joc de copil, l-am �ntrebat pe inginerul Bontea dac� se simte un om liber, ori dac� �nc� se simte urm�rit, filat sau supravegheat. „�n nici un caz nu m� simt amenintat. De nici un fel. Stiu despre ce vorbesc. Am fost urm�rit de c�nd am iesit din �nchisoare p�n� prin 1987. Apoi gata, au �ncetat. Nu am stiut niciodat� de ce m� urm�resc si nici de ce au �ncetat s� fac� acest lucru. Probabil c� nu mai prezentam interes. Si-or fi dat seama �n sf�rsit c� nu prezint nici un pericol. Nu stiu ce s� spun. �n ce priveste anii de dup� Revolutie, abia atunci m-am simtit un om liber, cu adev�rat“, a mai ad�ugat Petru Bontea. Tot atunci Mihai Bontea a devenit director general la fabrica de mobil� din Piatra Neamt. Cu toate suferintele �ndurate p�n� la acel moment nu a avut nici un g�nd s� emigreze �n lumea larg�, desi posibilit�ti a avut destule. De asemenea, nu a intrat �n nici o formatiune politic�, chiar dac� i s-a propus acest lucru din mai multe directii. „Am fost curtat de multi, dar nu am acceptat. Nu am fost membru al nici unei formatiuni politice. Nu am f�cut nimic si am fost arestat, da�' s� mai si fac ceva...“, a �ncheiat pietreanul cu un sur�s amar �n coltul gurii.
Dintre toti „Vulturii“ el este unul din cazurile fericite, un om cu o viat� �mplinit�. Altii, din acelasi grup, nu au avut suficient� t�rie pentru a trece peste greut�tile suferite �n perioada comunist� si au r�mas profund marcati de perioada nesf�rsit� de interogatorii, precum si de perioada detentiei, si nu si-au mai revenit niciodat�

Articol afisat de 2734 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective