MURIM PE CAPETE

• numďż˝rul nasterilor a scďż˝zut semnificativ ďż˝n prima jumďż˝tate a acestui an, putin peste 1.800 de bebelusi venind pe lume • ďż˝n schimb, mai bine de 3.000 de oameni au murit • ďż˝n Neamt sďż˝nt aproximativ 160.000 de persoane diagnosticate cu boli cronice •

Lucrurile par s� mearg� din ce �n ce mai prost pentru judetul Neamt, cel putin din punct de vedere demografic. De la o lun� la alta si de la un an la altul num�rul nasterilor scade continuu si, cel mai probabil, �n urm�torii 10-20 de ani, o femeie gravid� sau un nou n�scut vor fi o raritate pentru zona noastr�. Nu acelasi lucru se poate spune despre decese, deoarece �n Neamt se moare cu spor. Cam acesta este tabloul sumbru ce se prefigureaz� din indicatorii statistici centralizati de Directia de S�n�tate Public� pe baza raport�rilor medicilor specialisti si ale spitalelor. Astfel, �n primele sase luni ale anului 2011, au venit pe lume �n maternit�ti
doar 1.847 de copilasi, cu 332 mai putini dec�t �n acelasi interval de timp din anul precedent. Sc�derea a fost sesizat� la toate maternit�tile din judet, cea mai serioas� fiind la spitalul din Roman unde s-a ajuns la doar 687 de nasteri fat� de 823 c�te fuseser� �n semestrul �nt�i anul trecut, sc�derea fiind de 123. Nici maternitatea pietrean� nu st� grozav din acest punct de vedere, �n prima jum�tate a acestui an �nregistr�nd doar 477 de nasteri, cu peste 100 mai putine dec�t anul precedent. Si totusi, num�rul acestor nasteri ar putea fi mai mare, deoarece �n statisticile DSP figureaz� �n 2011 si 209 nasteri la Spitalul Roznov si 134 la Spitalul Bicaz, desi aceste unit�ti s-au �nchis �nc� din aprilie. Se pare c�, de fapt, acesti nou n�scuti au venit pe lume la Piatra, cel putin �n ultimele 3 luni de raportare, dar apar �n continuare �n statistici dup� domiciliul p�rintilor. Dac� num�rul nasterilor este tot mai mic de la o lun� la alta, num�rul deceselor este cu mult prea mare. Astfel, potrivit indicatorilor, �n perioada ianuarie-iunie 2011, au murit 3.131 de persoane, cei mai multi ca urmare a unor afectiuni cronice, pe primele locuri din punct de vedere al cauzei fiind bolile cardiace, afectiunile respiratorii si cancerul. Comparativ cu anul trecut, num�rul mortilor a sc�zut cu 94, ceea ce ar putea fi considerat p�n� la urm� o veste bun�. Cu toate acestea, num�rul mortilor este cu mult mai mare dec�t al nasterilor, fapt ce face ca sporul populatiei s� fie de 1.248, dar din p�cate, pe axa negativ�. Sporul populatiei ar trebui s� fie pozitiv, dup� cum �i este si numele, iar pentru asta ar trebui ca nasterile s� fie mai numeroase dec�t decesele. Din p�cate, de mai bine de 10 ani, �n Neamt nu mai exist� dec�t spor negativ, nemtenii murind �n num�r mare, iar nou n�scutii fiind tot mai putini.

Un nemtean din trei suferďż˝ de o boalďż˝ cronicďż˝

Un nemtean din 3 suferďż˝ de o boalďż˝ cronicďż˝, fie cďż˝ este vorba de
diabet, boli psihice sau cardiace, iar partea cea mai proast� este c� de la o lun� la alta num�rul acestora creste. �n evidente
figureaz� aproximativ 160.000 de persoane care fuseser� diagnosticate cu boli cronice, ceea ce �nseamn� c� la o populatie de mai putin de 500.000 de oameni care s�nt prezenti faptic �n judet, o persoan� din 3 sufer� de o boal� grav�. Centraliz�rile arat� c� �n judet, exist� circa 20.000 diabetici, peste 3.000 de persoane ce sufer� de epilepsie, circa 62.000 de persoane au hipertensiune arterial� si mai bine de 27.000 au fost diagnosticati cu cardiopatie ischemic�. Peste 5.000 de nemteni au afectiuni cerebro-vasculare, peste 8.500 fuseser� diagnosticati cu diverse boli pulmonare grave, circa 9.000 sufereau de boli ulceroase si tot pe at�ti aveau ciroz� hepatic�. Trist este c� circa 13.000 de nemteni sufer� de cancer, iar mai bine de 7.000 de oameni au o form� sau alta de afectiune psihic�, boli care se amelioreaz� �n cel mai bun caz, dar nu se vindec� total. Comparativ cu aceeasi lun� a anului precedent, num�rul suferinzilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane, ceea ce reprezint� foarte mult. Cea mai mare crestere, de aproximativ 4.000 de pacienti, a fost la afectiunile cardiace, �n special la hipertensiune arterial�. Medicii cred c� aceste �mboln�viri �n num�r tot mai mare s�nt cauzate de alimentatia nepotrivit�, plin� de gr�simi, sedentarismul ce are drept consecint� direct� obezitatea, dar si stresul de zi cu zi. Iar bani pentru programele nationale de s�n�tate s�nt din ce �n ce mai putini.