V�nz�tori si marf� mult�, cump�r�tori cam putini

• desi marfďż˝ de sezon este ďż˝n abundentďż˝ prin Piata Centralďż˝ din Piatra Neamt, micii comercianti se plďż˝ng de putinďż˝tatea clientilor • „La cďż˝tďż˝ muncďż˝ se depune, vďż˝ spun sincer cďż˝ nu ne este plďż˝titďż˝ truda”, spun pietarii •

Sintagma „a se certa ca la piatďż˝“ mi-a venit ďż˝n minte ďż˝ntr-o dupďż˝ amiazďż˝ fierbinte de iulie, ďż˝ntr-o incursiune ďż˝n zona Pietei Centrale din Piatra Neamt, pentru a lua pulsul unuia dintre cele mai mari spatii comerciale din oras. Involuntar am fost martorďż˝ a unui mic „scandal” ďż˝ntre un comerciant si o posibilďż˝ clientďż˝. Discutia avea ca mizďż˝ calitatea ďż˝ndoielnicďż˝ a caiselor de „calitatea I”, lucru contestat de cumpďż˝rďż˝toare, cďż˝nd a realizat cďż˝ fructele ce i-au fost livrate nu erau tocmai asa cum au fost promovate initial. Episodul cu pricina a luat sfďż˝rsit dupďż˝ ce marfa a fost schimbatďż˝. Dďż˝nd o raitďż˝ printre tarabe mi-am adus aminte de orele de istorie din liceu, cďż˝nd am avut parte de o abordare mai putin pragmaticďż˝ a conceptului de „piatďż˝”. ďż˝n Evul Mediu, ea era vďż˝zutďż˝ ca fiind locul special amenajat, unde se face comert cu mďż˝rfuri, ďż˝n special cu produse agroalimentare. O diferenta majorďż˝ ar putea fi sesizatďż˝ acum. Omul „de piatďż˝” cotidian, comerciant sau precupet, tinde sďż˝ aprecieze o piatďż˝ dupďż˝ facilitďż˝tile ce i se oferďż˝ ďż˝ntr-o incintďż˝ (loc de expunere, chirie, utilitďż˝ti etc), respectiv calitatea produselor. Unii tocmai din acest motiv ďż˝si fac aprovizionarea de aici, cďż˝ „ar fi mai ieftin”, dupďż˝ cum spunea un pietrean ce se plimba agale. ďż˝n fata incintei, mici producďż˝tori agricoli, ce expun fructe, legume, zarzavaturi, lapte, brďż˝nzďż˝, smďż˝ntďż˝nďż˝, flori, fructe de pďż˝dure. Garantia cďż˝ produsele lor „au gust, sďż˝nt ecologice”, este oferitďż˝ la tot pasul. O dozďż˝ de iritare se poate lesne sesiza din dialogul cu ei. Micii vďż˝nzďż˝tori sďż˝nt supďż˝rati pe numďż˝rul scďż˝zut al clientilor, care aleg produse din supermarket-uri desi preturile lor sďż˝nt mult mai avantajoase. Asta ca sďż˝ nu mai vorbim de „gust“ si cďż˝ sďż˝nt ecologice. „Ce sďż˝ vďż˝ spun? Marfa se vinde greu, oamenii nu au bani, deci vďż˝nzďż˝rile merg prost. Tineretul este plecat, iar cei care mai fac piata din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd sďż˝nt pensionarii. Si unii merg ďż˝n marile magazine. La cďż˝tďż˝ muncďż˝ se depune, vďż˝ spun sincer cďż˝ nu ne e plďż˝titďż˝ truda”, sustine cu ďż˝nversunare o comerciantďż˝. Si cam are dreptate ďż˝ntr-o privintďż˝ - multi oamenii vin, se uitďż˝ si pleacďż˝. Prin zona pietei nu se poate ca ceva sďż˝ nu-ti sarďż˝ ďż˝n ochi: multitudinea de cersetori. Si adulti, si copii. Dar si alte specimene, cu ochii pe posetele, buzunarele cumpďż˝rďż˝torilor sau pe marfa expusďż˝ la vďż˝nzare. Scopul scuzďż˝ mijloacele ďż˝n ďż˝ncercarea de a-si procura cele „necesare“. Cďż˝t priveste preturile la produse, acestea sďż˝nt mai mici decďż˝t ďż˝n aceeasi perioadďż˝ din 2010. Castravetii ajung la 1,5 lei/kg, rosiile de Galati 1,5-2 lei/kg, caisele 5,5 lei/kg, ciresele 7 lei/kg (au fost si mai ieftine si-s pe trecute acum), cartofii 2 lei/kg, ardeii grasi 3-3,5 kg, nectarinele 4 lei/ kg, visinele ďż˝ntre 3,5 si 5,5 lei kg etc. Trebuie spus cďż˝ anul trecut, preturile erau ceva mai mari, criza se resimtea din plin, crescuse TVA. Ardeiul gras era cam 5 lei/kg, castravetii cam 1,5- 2 lei/kg, vinetele 5 lei, pepenii 1,5 lei (cam cďż˝t anul acesta) etc. Cam aceasta ar fi atmosfera din Piata Centralďż˝ a orasului, locul care, zi de zi, este cďż˝lcat de mii si mii de pietreni si nu numai. „Vďż˝nzďż˝tori multi, cumpďż˝rďż˝tori putini”, ar putea fi concluzia dupďż˝ „investigatia“ prin Piata Centralďż˝. Vremuri tulburi de iulie 2011.