Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2011
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Alte Titluri 11 Iunie 2011
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
TCE 3 Brazi - Insula Mare a Brãilei - un institut international de cercetare agricolã

TCE 3 Brazi - Insula Mare a Br�ilei - un institut international de cercetare agricol�

• holdingul TCE 3 Brazi a s�rb�torit 10 ani de c�nd administreaz� Insula Mare a Br�ilei, cea mai mare exploatatie agricol� din Europa • „Ast�zi, dup� 10 ani, as m�sura de 10 ori si as t�ia odat�. Am intrat cu capul �nainte, f�r� s� stiu ce interese s�nt �n Insul�, dar, um�r la um�r, am reusit s� �nvingem. Dac� s-ar fi pus accentul pe agricultur�, ast�zi Rom�nia ar fi trecut cu mai mult� usurint� prin criz�. Eu cred c� agricultura poate salva tara din toate necazurile. Dac� investim �n agricultur� putem ajunge s� nu mai st�m cu m�na �ntins� la portile Europei, s� facem importuri. Rug�m pe bunul Dumnezeu s� ne dea s�n�tate, dorint� de a munci, ploi curate si la timp!“, au fost c�teva din cuvintele spuse de Culit� T�r�t�, presedintele fondator al firmei TCE 3 Brazi •

Miercuri, 8 iunie 2011, Insula Mare a Br�ilei. Locul unde o firm� nemtean� a vrut s� s�rb�toreasc� 10 ani de c�nd cei ce o conduc au decis s� investeasc� �n agricultura Rom�niei. Si nu oricum, ci la un nivel care rivalizeaz� cu ceea ce este de ultim� or� �n Europa si �n lume. De altfel, Insula Mare a Br�ilei este cea mai mare exploatatie agricol� de pe B�tr�nul Continent. Invitati au fost reprezentantii unor mari concerne cu activitate mondial� �n ceea ce priveste domeniul agricol, ai Senatului, Camerei Deputatilor, secretari de stat, membri ai comisiilor de agricultur� si silvicultur�, primari din c�teva judete, Valeriu Steriu, reprezentant al Presedintiei Rom�niei, Nicolae V�c�roiu, presedintele Curtii de Conturi, reprezentanti ai ambasadelor SUA, Austriei si Sudanului, ai marilor produc�tori de masini agricole. Au mai r�spuns invitatiei prefectii de Neamt si Br�ila, reprezentanti ai societ�tilor de asigurare, ai b�ncilor - Reiffeisen, Transilvania, BRD, BCR - ai societ�tilor de leasing, reprezentanti ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, ai universit�tilor agricole din Bucuresti, Galati si Iasi. Pe 8 iunie 2011 a fost Ziua C�mpului, o manifestare cu peste 1.000 de oaspeti organizat� de TCE 3 Brazi pentru a marca cei 10 ani de c�nd administreaz� Insula Mare a Br�ilei. Zece ani de munc� sustinut�, �ncr�ncenat�, cu piedici (nu putine) si c�nd spunem asta nu ne referim doar la voia Domnului, care a dat uneori ap� prea mult� sau prea putin�, lucru esential �n domeniu. Ne referim la cei care au privit piezis c� niste nemteni, veniti de sub munte, au curajul s� ajung� la Br�ila pentru a face agricultur�.

De la Piatra, spre Br�ila

TCE 3 Brazi de 10 ani �n Insula Mare a Br�ilei. Acestea au fost cuvintele cu care am plecat �n cap miercuri dimineat� din Piatra Neamt c�tre Br�ila, acolo unde avea s� fie aniversat momentul. Pe cei de la TCE 3 Brazi �i cunosteam, stiam, �n principiu, ce pot, de la ferma de la Z�nesti. Curiozitatea era legat� de Insula Mare. Citisem, ba chiar scrisesem despre aceasta si administrarea ei, prilej de �ndelungate r�zboaie prin instante, dar nu v�zusem niciodat� cum stau lucrurile pe teren. Am b�ut cafeaua �n grab� si la drum. F�r� peripetii, cu putine opriri, �n patru ore eram la sediul TCE din Br�ila. Curat si cochet. F�r� multi angajati prezenti, erau deja �n Insul� aveam s� afl�m. Am fost �nt�mpinati chiar de Culit� T�r�t�. Dup� str�ngeri de m�n�, am plecat spre locul unde urma s� lu�m bac-ul. Ambarcatiunea, nu examenul. �mbarcarea �n ordine, cu ajutorul unor stewarzi cu �nsemnele TCE. Traversarea Dun�rii �n maxim 20 de minute si pun piciorul pe p�m�ntul Insulei. Drum neasfaltat, �ns� bine �ngrijit si udat din belsug de gazde �n �ncercarea de a lupta cu praful. Cald. Peste 26 de grade, desi trecuse doar putin de ora 10. C�t vezi cu ochii terenuri pline cu culturi agricole, str�juite h�t �n dep�rtare de niste munti, ai M�cinului, tociti �n vremuri imemoriabile. Din loc �n loc, pe drum, trecem pe l�ng� ferme, travers�m canale de irigatii si ne zg�im la niste instalatii lungi de sute de metri, aduse parc� pentru un decor de film science-fiction. Sisteme de irigat aveam s� ne l�murim pe urm�, pret�luite la sute de mii de euro bucata. �mbietoare si pentru noi �n arsita pr�foas� din Insul�. Ajungem la ferma principal�, dup� un drum de c�teva zeci de minute, ghidati de omniprezentii stewarzi. Cobor�m �n masini doar pentru c�teva minute si urc�m �n autocarele puse la dispozitie de gazde. Urma un scurt tur, pe la principalele culturi. Avem si ghid, un sef de ferm�, �n autocar. Opriri vreo cinci. Vedem si ascult�m despre culturile de gr�u, rapit�, porumb, tehnologiile fiind explicitate de agronomi. Amabili si bine preg�titi. Nefiind un fin cunosc�tor al problemelor agricole, �mi cam fluier� pe la urechi informatiile legate de soiuri, hibrizi, �ns�m�ntare, fertilizare si alte cele. Extrem de interesante pentru colegii mei de autocare, truditori si ei �ntr-ale agriculturii, din c�te �mi dau seama. Si ca s� �mprumut si eu o opinie, trag cu urechea la discutiile lor. Oricum p�rerea mea de „specialist“ se oprise la a remarca faptul c� plantele erau mai mari dec�t pe la noi si, atentie, f�r� buruieni, de parc� abia trecuser� pe acolo pr�sitorii. Un fel de-a spune, pentru c� la c�t ogor vedeam cu ochii, ar fi trebuit dou�-trei armii. Revenind la colegi, constanta discutiilor mi-a p�rut a fi un fel de admiratie, amestecat� cu ceva invidie. Normal�, dac� te g�ndesti c� suprafetele pe care ei le cultivau erau ceva de ordinul a sute sau mii de hectare. Asadar remarci laudative. Si nu doar de complezent�.

Parcul auto, masa si felicit�rile

O curiozitate �ncoltise �n mintea mea de nepriceput. Unde e domnule armata de oameni care munceste pe at�ta suprafat� din Insul�? Aveam s� mi-o clarific �n momentul �n care ne �ntoarcem la ferma principal�. Ne asteptau acolo c�teva exemple din parcul auto. Trecut de la plugul tras de boi la niste tractoare comune, cum v�zusem c� obisnuiau vecinii mei s�-si lucreze ogoarele, n-aveam cum s� nu r�m�n cu gura c�scat� la vederea unor tractoare cu rotile mai �nalte ca mine si, atentie, unele ghidate prin GPS. Pe v�zutelea. Plus niste utilaje care �ns�m�ntau �n principal, dar �n secundar f�ceau alte c�teva operatiuni bune, inclusiv fertilizare, af�nare etc, cu o deschidere de peste 10 metri. F�r� sup�rare, pentru mine, nepriceput repet, era un fel de intrare �n epoca modern� a utilajelor agricole. Nu mai st�rui cu descrierea lor, nici n-as putea s� o fac la un nivel profesionist, si mai spun doar at�t. Organizarea bun� a manifest�rii a fost �ncununat� de serbarea c�mpeneasc�. Trec rapid peste bucate, foarte bune, c� doar venisem �n vizit� la truditorii p�m�ntului, peste voia bun� asigurat� de c�nt�reti si comici renumiti (Fuego, Matilda Pascal Cojoc�rita, Vasile Muraru si Nae L�z�rescu) si v� mai retin atentia cu doar o declaratie a doar unuia dintre invitatii prezenti. Un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii care si-a cerut scuze public pentru c�, �n urm� cu 10 ani, n-a avut �ncredere �n TCE, pe c�nd prelua administrarea Insulei Mari. Acum, v�zuse si el c� se poate face agricultur� performant�, se convinsese de bunele intentii si felicita si el gazdele. �napoi la bac si drumul spre cas�. La un moment dat, dep�sim un tractor si brusc trezit din reverie �mi dau seama c� soseaua era m�rginit� de ogoare. M� uit s� fac o comparatie. Da, avusesem dreptate. Culturi mai mici, buruieni cum stiam si tractorase. Reintrasem �n evul mediu al agriculturii. Evul viitor r�m�sese �n Insula Mare a Br�ilei.

Despre eveniment, de la gazde si oaspeti cetire

Culit� T�r�t�, presedinte fondator al holdingului TCE 3 Brazi: „Dragi invitati! Ca ieri preluam aceste terenuri �ntr-o perioad� de dezastru total, �ntr-o perioad� c�nd colectivul era �ntr-o situatie de disperare justificat�, 9 luni de zile f�r� salarii, necazuri care nu mai conteneau s� se sf�rseasc�. Pe atunci, parc� exista o competitie: care distruge c�t mai multe unit�ti de stat agricole? S�nt oameni care si-au l�sat tineretea, stiinta, ce au avut ei mai bun, �n agricultura rom�neasc�. �ns� �n acele vremuri, agricultura parc� f�cea parte din strategia de distrugere a Rom�niei. Am avut atunci inspiratia si curajul ca, �mpreun� cu un colectiv bine conturat, s� investim aici. Ast�zi, dup� 10 ani, as m�sura de 10 ori si as t�ia o dat�. Am intrat cu capul �nainte, f�r� s� stiu ce interese s�nt �n Insul�, dar, um�r la um�r, am reusit s� �nvingem. �ncerc�m s� ne consolid�m an de an pentru acest sector care reprezint� singura ramur� care poate salva Rom�nia din marasmul �n care se zbate. Este nevoie de voint� politic� si s� se �nteleag� c� este nevoie, de bani, respect si sudoare, iar banii se vor �ntoarce cu v�rf si �ndesat �n bugetul t�rii. Dac� s-ar fi pus accentul pe agricultur�, ast�zi Rom�nia ar fi trecut cu mai mult� usurint� prin criz�. Eu cred c� agricultura poate salva tara din toate necazurile. Si nu e timpul pierdut, dac� se fac investitii si dac� acord�m celui care trudeste �n brazd� respectul si atentia cuvenite. Ast�zi, ca unul care are investitii majore �n agricultur�, spun c� este ramura care poate salva totul - import�m 65% din produsele alimentare, si de calitate �ndoielnic�! Dar dac� investim �n agricultur� putem ajunge s� nu mai st�m cu m�na �ntins� la portile Europei, s� facem importuri. Rug�m pe bunul Dumnezeu s� ne dea s�n�tate, dorint� de a
munci, ploi curate si la timp!“

Lucian Buzdugan, director general TCE 3 Brazi: „Am primit ast�zi (n.r. - 8 iunie) trofee c�t n-am primit �n toat� activitatea mea. S�nt fericit pentru c� dumneavoastr� s�nteti aici. Nu cred c� m� �nsel c�nd spun c� am simtit c� apreciati ceea ce facem �n Insula Mare a Br�ilei. Vom fi insistenti si perseverenti �n continuare, pentru a face o exploatatie agricol� asa cum ne-o dorim, pentru a ar�ta c� si �n Rom�nia se poate. Trebuie s�-i multumesc domnului T�r�t� c� mi-a acordat �ncredere si c� a avut nebunia de a lua �n administrare Insula Br�ilei. Multumesc colegilor din Insul� pentru tot ceea ce fac si multumesc b�ncilor care au avut �ncredere s� ne crediteze desi agricultura e un domeniu cu risc. Trebuie s� multumesc si presei din tar� care a fost al�turi de noi si c�, �n mare parte, a fost obiectiv�. Planuri �n viitorul apropiat avem multe. Vrem s� m�rim capacitatea de a iriga, s� m�rim num�rul instalatiilor de fertilizare, s� ne m�rim capacitatea de a depozita recolta, s� obtinem 1.000 de tone de recolt� pe fiecare salariat, s� producem energie utiliz�nd circa 100.000 de tone de paie, �mp�duriri �n zone umede si perdele de protectie. Si ar mai fi multe altele. V� mai astept�m �n Insul� pentru a v� dest�inui din experienta noastr� si pentru a ar�ta c� se poate“.

Adrian R�dulescu, secretar de stat �n Ministerul Agriculturii:
„M� bucur c� ne �nt�lnim �ntr-o cetate a agriculturii. Insula Mare a Br�ilei este un institut international de cercetare agricol�. �mi cer scuze c� acum 10 ani am spus c� s�nt niste impostori! Am gresit! Nu credeam atunci c� poate fi aici ca �n America, nu credeam c� ne putem schimba viata, si uite, c� �n Insul� se demonstreaz� c� nu e asa! �n ani, am v�zut ce se �nt�mpl� la TCE 3 Brazi. Cu sigurant� c� mai devreme sau mai t�rziu, pentru insomniile, pentru riscuri, pentru eforturile pe care le-ati f�cut, veti avea rezultatele pe m�sur�“.

Nicolae V�c�roiu, presedintele Curtii de Conturi a Rom�niei: „Se poate si �n Rom�nia s� avem realiz�ri de exceptie. Asa cum se petrec �n �ntreaga Europ� si �n �ntreaga lume. Investitiile s�nt riscante �n agricultur� datorit�, �n primul r�nd, factorului natural. Firma TCE 3 Brazi si domnul Culit� T�r�t� si-au asumat acest risc permanent si au demonstrat c� se poate. Poate vom ajunge s� nu mai vorbim de faptul c� 70% din produsele alimentare vin �n Rom�nia din import. E un mare p�cat pentru tar�. V� doresc mult succes tuturor celor de la TCE 3 Brazi!“.

Cristian Hera, presedinte de onoare al Academiei de Stiinte Agricole: „Este o pl�cere, o bucurie si onoare de a fi prezent la acest moment aniversar - 10 ani de existent� a acestei mari firme agricole care a dus si va duce faima Rom�niei �n lume. Cel care v� vorbeste este unul care a participat an de an la evolutia de aici. Este nevoie de munc� si efort pentru realizarea unor intreprinderi agricole performante. TCE si Insula Mare reprezint� punct de reper pentru agricultura mondial�“.

C. Graham, directorul firmei DuPont Europa: „�mi face pl�cere s� fiu prezent la cea de a 10 aniversare a holdingului TCE 3 Brazi. Bun venit tuturor, �n numele lui DuPont, �n Insula Mare a Br�ilei! Este minunat s� vedem acest parteneriat care continu�, �n fiecare an, cu mare succes. Cooperarea cu dumneavoastr� si performanta de an de an, face ca agricultura rom�neasc� s� se ridice la un anumit nivel. �n urm�torii 5 ani reteaua noastr� promite s� aduc� mai multe produse de profil la nivel mondial. Nevoile dumneavoastr� vor fi importante pentru a �ntelege ce trebuie s� facem pentru a veni �n �nt�mpinarea dumneavoastr�. DuPont vede si TCE 3 Brazi si Rom�nia ca pe un juc�tor important, cu un rol strategic �n �nt�mpinarea cererilor mondiale si europene ridicate de hran�, care se preconizeaz� a creste �n intervalul viitor“.

Vasile Iosif, director DuPont Rom�nia: „Vreau s� felicit pe domnul T�r�t�, pe domnul Buzdugan, pentru rezultatele pe care le au aici. Nu se poate discuta de performante �n agricultur� f�r� tehnologie avansat�, f�r� exploatatie agricol�, f�r� specialisti care s� fie dedicati! Si aici s�nt oameni dedicati!“

Articol afisat de 2315 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(DAN SOFRONIA, CEZAR FILIP)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective