Despre spoliere si adev�rata fat� a b�ncilor (II)

Gabarit dep�sit!

Oare cum a ajuns rom�nul cinstit si onest s� fie batjocorit �n halul �sta? Ce vin� are c� a fost �mpov�rat peste m�sur� si c� poate pl�ti doar c�t c�stig�? Nu asta e diferenta dintre �mprumutul bancar si c�m�t�rie? Ca s� nu mai vorbim de uriasa ignorant� �n ceea ce priveste calculul gradului de �ndatorare, care trebuia s� fie prima grij� a creditorului. Care creditor acum e imaculat. Si raporteaz� constiincios Biroului de credite. Ce, la r�ndul lui, ar trebui sa-si asume o parte m�car din inconstienta lipsei de control al credit�rii �n epoca frenetic� de racolare a victimelor, c�nd �n imensa l�comie si insatietate generalizat� nu s-a tinut cont �n nici un fel de gradul de �ndatorare si posibilit�tile efective de plat�. Pentru c� acum, gradul de �ndatorare poate ajunge si la trei sute la sut�. Care a fost controlul credit�rii si care e coeficientul de risc asumat de c�tre fiecare parte? Pentru c� o politic� de creditare dimensionat� corect si realist, cu asumarea riscurilor de ambele p�rti si cu respectarea unui grad de �ndatorare rezonabil, arbitrat centralizat si cu bun� credint�, ar fi fost, �n opinia multora, calea fireasc� a �ntemeierii unei relatii de bun� calitate �ntre creditor si �mprumutat. Legea falimentului persoanelor fizice, ce adast� acum prin Parlament, este privit� cu ostilitate de spoliatori, cu toate c� prin politica de supra�ndatorare ei �nsisi au prefigurat-o ca o necesitate de echilibrare a genocidului financiar al populatiei. Pentru c� �n conditiile unei exacerb�ri a l�comiei primitive, s-au obtinut efecte nedorite. Ca si acelea ale ne�nchiderii voite a conturilor, chiar �n cazul refinant�rilor, �n speranta c� va mai r�m�ne o ciozv�rt� de ros. Credite �nchise cu acte �n regul� si cu dovezi eliberate chiar de c�tre banc� functioneaz� �n continuare, invoc�nd un contract nul, uzurp�nd si ceea ce a mai r�mas din bietul creditor. Care nu stie, de fapt, ce se �nt�mpl�. Si, tem�tor, continu� s� pl�teasc�.

Mafia legalďż˝

Un aspect cel putin infect al relatiei institutiei bancare cu clientul este cel al insinuďż˝rii asa numitelor firme de recuperare. Alt limbric nďż˝scut de spasmul agoniselii democratice. I-am spus asa pentru cďż˝, se stie, este cel mai popular parazit; care ar putea concura oricďż˝nd ca popularitate cu marile firme bancare. Si care, fie vorba ďż˝ntre noi, putea sďż˝-si aleagďż˝ un domeniu de activitate mai salubru si mai folositor societďż˝tii romďż˝nesti. Asa se face cďż˝ unele bďż˝nci au scos de la ghisee tipii „duri“ care mďż˝nďż˝ncďż˝ la prďż˝nz la Mc’ Donalds si seara beau ceai de sunďż˝toare si i-au pus sďż˝ ďż˝njure clientii. Altele, plictisite sďż˝ mai trateze „amiabil“ cu clientul, si interesate sďż˝ mai scoatďż˝ un ban ďż˝n plus - mai putin, dar sigur - vďż˝nd creditele ďż˝n conditii cel putin umilitoare pentru client, firmelor de recuperare. ďż˝n schimbul a 10% sau, cel mult 30% din valoarea creditului, vajnicii limbrici care nu si-au gďż˝sit o ocupatie mai serioasďż˝, se angajeazďż˝ sďż˝ stoarcďż˝ ce a mai rďż˝mas nestors din victime. ďż˝n multe cazuri, asigurarea de viatďż˝ ďż˝ncheiatďż˝ initial rďż˝mďż˝ne ďż˝n proprietatea bďż˝ncii. De aici, interesul ca acel client sďż˝ sucombe e definitoriu. ďż˝n acest caz, valoarea asiguratorie se reďż˝ntoarce la firma mamďż˝. Si, de obicei, e egalďż˝ cu ďż˝mprumutul. Pierdere zero. Prin urmare, si actiunea firmei recuperatoare - afacere ďż˝n care sďż˝nt bďż˝gati si multi parlamentari, dupďż˝ cum am aflat absolut ďż˝ntďż˝mplďż˝tor - va fi fďż˝rďż˝ menajamente. De aici, insolenta din somatiile lor, faptul cďż˝ te pot suna la orice orďż˝ si de pe numere ascunse. Se mizeazďż˝ pe efectul culpabilitďż˝tii. Clientul trebuie sďż˝ aibďż˝ senzatia vinovďż˝tiei, cu orice pret. Dar, se stie, nimic nu e perfect ďż˝n aceastďż˝ lume. Trebuie sďż˝ existe si un antidot. Si ďż˝l vom gďż˝si. Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t romďż˝nul s-a dovedit a fi, de regulďż˝, bun platnic si loial ďż˝n relatiile cu partenerii de afaceri. A-l numi altfel este o insultďż˝. De altfel, ďż˝n nici un contract nu este stipulatďż˝ intromisiunea acestor asa zise firme si, prin urmare, clientul nu este deloc obligat a suporta insultele si amenintďż˝rile unor jigodii decise a spolia ultimul bďż˝nut al romďż˝nului. Relatiile firesti de negociere trebuie sďż˝ functioneze ďż˝ntre semnatarii contractului, asa cum este mentionat ďż˝n act. Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t reprezentantii firmelor de recuperare, ďż˝n majoritatea cazurilor, habar nu au de situatia realďż˝ a creditului si, prin urmare, lucru verificat, nu pot sďż˝ ofere nici o relatie asupra stďż˝rii reale de lucruri.

Hai sďż˝ facem o bancďż˝!

Un alt aspect priveste institutiile financiare nebancare ce au g�sit un debuseu de c�stig prin mimarea formei. Au ap�rut, prin urmare, tot felul de firme c�pus�, cu personal ce trebuie pl�tit, care se ocup� de creditare. Pe l�ng� b�ncile de top au ap�rut - si nimeni nu stie ce s�nt - multe alte f�c�turi de doi bani menite s� excrocheze populatia Rom�niei. Dob�nzi colosale, comisioane gigantice, milioane bune puse deoparte de la fiecare am�r�t, ca s� nu mai vorbim de imensa excrocherie mascat� �n spatele v�nz�rii unor produse pl�tite, ulterior, la de trei ori valoarea lor si care te mai si �nham� pe viat� cu un card pentru care nu ai facut niciodat� vreo cerere, dar care �ti parvine printr-un act aditional strecurat hoteste �ntre filele contractului. OPC ar trebui s� analizeze mai temeinic cel putin dimensiunile acestui document ce se poate citi doar cu lupa. Si justitia, de asemeni. Vom vedea. Ca s� nu mai vorbim de faptul c� nici nu ai cu cine vorbi. Leg�tura telefonic� sau prin fax - si mereu ti se cere asta pentru confirmare, deci o cheltuial� �n plus - e singura posibilitate de a trata... amiabil. Dac� �n aceste conditii lumea se teme s� denunte flagrantul financiar cocolosit de putere si justitie - �n ciuda faptului c� �n campania electoral� actualul presedinte afirma c� dob�nzile s�nt de p�n� la 14% si sub, evident (si asta a functionat ca un argument al victoriosului) - e limpede c�, oric�t s-ar str�dui cineva s� cread� c�, cinstit si onest, va sc�pa de aceste lep�d�turi, �n conditiile actuale e imposibil. �ndatorat pe viat� e un titlu bun.

Reesalonaaaaaarea!

ďż˝n ultima vreme, tinďż˝nd cont de conditiile crizei, unele institutii bancare s-au hotďż˝rďż˝t sďż˝ acorde asa numitele reesalonďż˝ri. Nu vďż˝ faceti iluzii; dacďż˝ nu vďż˝ numiti cum trebuie si nu sďż˝nteti sustinut de cine trebuie astea costďż˝ cďż˝t o jumďż˝tate din ďż˝mprumut. Asta au constatat toti ďż˝n clipa ďż˝n care au realizat cďż˝ enorma lor bunďż˝vointďż˝ a fost taxatďż˝ cu zeci sau chiar sute de milioane plďż˝tite degeaba anterior. Principiul de functionare al reesalonďż˝rii e simplu si diabolic. Iatďż˝ un exemplu: sďż˝ presupunem cďż˝ ai plďż˝tit cďż˝te 1.000 de lei vechi lunar ca ratďż˝ la un credit. Dupďż˝ un an, de pildďż˝, constati cďż˝ ai ďż˝ntďż˝rziat o lunďż˝. Cum vine si urmďż˝toarea ratďż˝, realizezi cďż˝ nu cďż˝stigi atďż˝t si, disperat, cauti o formďż˝ de reintrare ďż˝n normalitate. Mergi la bancďż˝ si te explici. Cu aerul cďż˝ ti se face o mare favoare, ďż˝n cele din urmďż˝ ti se propune o solutie... „avantajoasďż˝“: reesalonarea. Cum devine asta? Timp de sase luni vei plďż˝ti doar o treime de ratďż˝, iar dupďż˝ aceastďż˝ perioadďż˝ de mďż˝rinimie bancarďż˝ vei plďż˝ti rata normalďż˝ plus treimea „sfďż˝ntďż˝“... Nu, nu un an si jumďż˝tate, timp ďż˝n care s-ar acoperi diferenta, cum si-ar ďż˝nchipui orice om de bun simt, ci 10 (zece) ani!!! Mai mult, acoperindu-ti cele douďż˝ rate restante, creditul tďż˝u s-a realcďż˝tuit, ba a devenit chiar mai mare decďż˝t la ďż˝nceput. Degeaba te ďż˝ntrebi unde sďż˝nt cele 120.000.000 (o sutďż˝ douďż˝zeci de milioane lei vechi) plďż˝tite pďż˝nďż˝ atunci. Sau de ce le-ai mai plďż˝tit. Ha, ha, ha!, te-am pďż˝cďż˝lit! Din nou.

Cum sďż˝ devenim... fideli

Un caz interesant este cel al mijloacelor de spoliere care, �n conditiile sc�derii consumului, au cam ajuns �n pragul falimentului. Dup� ce ani de zile au v�ndut lighene si alte rahaturi la un pret care prin asa zisa creditare ajungea la de vreo trei ori valoarea produsului, s-au v�zut nevoiti s� �nchid� pr�v�lia, s�-si ia tingirile si s� �nchid� sandramalele. Nu �nainte de a �ncerca, cu ultimele puteri, s� mai introduc� vreo nou� tax�, precum cea de plat� a ratelor (!). Cu alte cuvinte, dac� vrei s�-ti pl�testi rata curent�, trebuie s� dai o tax�. Curios, nu? Gest al disper�rii l�comiei. Chiar �n conditiile �n care nu mai au sediu, vor s�-si recupereze cu v�rf si �ndesat surplusul ce consider� c� li se cuvine si ti se comunic� s� pl�testi la Oficiul de Post�. Apoi, �n ciuda stipul�rii de pe contract �n care locul pl�tii este bine definit, esti trimis la Dumbrava Rosie sau mai stiu eu unde. Care e vina clientului? Dac� ar fi s� ne lu�m dup� conditiile din act, clientul este, invariabil, de vin�. Cu toate c� este limpede c� �n acest caz creditorul este cel care a �nc�lcat stipularea din contract. Cine �ti d� dreptate oare? Aici, �n Rom�nia. Si atunci, unde este protectia consumatorului? Ca s� nu mai vorbim de escrocheria numit� card de fidelizare. Pentru care nu exist� nici o cerere de eliberare si nici un contract explicit. Pe verso-ul unei anexe, privind conditiile de creditare ce se refer� la bunul cump�rat, exist� o poliloghie scris� cu litere absolut minuscule, imposibil de citit dac�, �nt�mpl�tor, nu ai ochelarii la tine, �n care ti se explic� - cu toate c� nu te intereseaz� - functionarea cardului despre care nu ai nici cea mai vag� idee c� exist�, f�r� a se specifica nici m�car dob�nda peceput�. Semnezi constiincios pe ambele fete, cum amabil te �ndeamn� slujbasii, si te bucuri de noua cump�r�tur�. La c�teva luni, sau un an dup� aceea, primesti un card - asa numit de fidelizare - pe care nu l-ai cerut si despre a c�rui functionare nu stii nimic. La prima factur�, constati c� dob�nda este mult peste �nchipuirile tale si c� dac� nu pl�testi p�n� la data de... vei suporta consecintele. De aici �ncolo esti fidelizat. Pe viat�.

Priveste �napoi cu m�nie!

Mai mult, dacďż˝ ati vedea fetele celor ce-si depun banul muncit ďż˝n aceste institutii de spoliere, v-ati cruci. Parcďż˝ au un securist lďż˝ngďż˝ ei. Fete resemnate, cu iz de mucenici bancari, trudind sďż˝ ďż˝ntretinďż˝ bunďż˝starea fetitelor ďż˝n tanga si bikini ce adastďż˝, de dimineata pďż˝nďż˝ seara, ďż˝ndďż˝rďż˝tul tejghelelor aducďż˝toare de bani. „Ce bine le-ar sta la sapďż˝!“ spunea amďż˝rďż˝t un om ce-si scotea din portofelul jerpelit ultimii bďż˝nuti. Cu o cafea la prďż˝nz, evident! Iar dacďż˝ cinstitii bancheri ďż˝si ďż˝nchipuie cďż˝ raiul romďż˝nesc - ďż˝n virtutea cďż˝ruia recuperarea se va face prin orice mijloace, cu mentiunea „fďż˝rďż˝ a se opri la atďż˝t“ - a ďż˝nceput ďż˝n anii 2000 si va continua la nesfďż˝rsit, se va naste o mare problemďż˝: aceea a bunei credinte combinatďż˝ conflictual cu imposibilitatea sustenabilitďż˝tii financiare. Unde, din pďż˝cate, concureazďż˝ si statul. Acest stat care nu a reusit ca pďż˝nďż˝ la aceastďż˝ orďż˝ sďż˝ ofere datele preliminare ale calculďż˝rii salariilor dupďż˝ noua si vestita grilďż˝. Acest stat care ignorďż˝ orice normďż˝ de bunďż˝cuviintďż˝ ďż˝n respectarea legalitďż˝tii, a hotďż˝rďż˝rilor judecďż˝toresti definitive si irevocabile, invocďż˝nd - da, aici se poate! - cazul de fortďż˝ majorďż˝ al crizei; definit, de altfel exact, ďż˝n chiar contractele bancare ca fiind imposibilitatea cuiva de a se achita total sau partial de obligatiile de platďż˝ din motive independente de vointa lui. Or, se stie, nu clientul a pricinuit criza si nu el s-a dat afarďż˝ din serviciu. Si atunci, unde se va sfďż˝rsi totul? Cred cďż˝ ar fi simplu sďż˝ se afle cďż˝ lumea romďż˝neascďż˝ va ďż˝ncepe, ďż˝n sfďż˝rsit, sďż˝ gďż˝ndeascďż˝. Iar gďż˝ndirea romďż˝neascďż˝, se stie, e profundďż˝. Cďż˝t de profundďż˝? Sper cďż˝ o sďż˝ aflati curďż˝nd. La mai multi... bani! E singurul lucru care conteazďż˝, nu? Cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t, din cei aproape un milion de datornici ďż˝nregistrati la aceastďż˝ orďż˝, cel putin jumďż˝tate au plďż˝tit cu vďż˝rf si ďż˝ndesat datoriile. De trei ori! Cel putin! Restul e... tďż˝cere, vorba lui Shakespeare. De fapt, ca sďż˝ fim mai exacti, ne permitem sďż˝-l parafrazďż˝m pe marele dramaturg englez afirmďż˝nd, absolut adevďż˝rat, cďż˝ „restul e... comision!“. Si asta o stiu foarte bine cei aproape patru sute de oameni cu care am stat de vorbďż˝ pentru buna documentare a acestui material. Oare ce gďż˝ndesc celelalte cďż˝teva sute de mii? Cďż˝ndva o sďż˝ aflďż˝m. ďż˝ntre timp nu ne rďż˝mďż˝ne decďż˝t sďż˝ privim ďż˝napoi cu mďż˝nie. Cďż˝ ďż˝nainte...