Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2009
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 10 August 2009
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
LA MORMINTE, PE CEAHLÃU

LA MORMINTE, PE CEAHL�U

• fostul primar al comunei Ceahl�u a �n�ltat o cruce pentru soldatii care au murit pe munte �n al doilea r�zboi mondial • cum victimele erau rusi si nemti gestul lui Dumitru Lupu a avut si opozanti • octogenarul spune c� aceasta a fost dorinta lui si a f�cut totul din suflet • „Totul se uit� si este p�cat“, sustine �nv�t�torul •

Luptele purtate �n cel de-al doilea r�zboi mondial pe meleagurile noastre au avut loc demult, �nc�t unii nici nu mai stiu de ele. �n sufletele altora aceste evenimente au l�sat urme profunde, �nc�t �si amintesc ca si cum ar fi fost ieri. Deosebit este gestul crestin al unui octogenar din Ceahl�u care a ridicat �n punctul „La morminte“, de pe masivul Ceahl�u, o cruce cu o plac� comemorativ� pentru cei peste 100 de soldati care si-au dat viata chiar �n acel loc. Faptul c� victimele nu erau ostasi rom�ni, cu rusi si nemti, nu a avut nici un fel de important� pentru Dumitru Luca, ajuns la v�rsta de 80 de ani. El a fost motivat nu de nationalitatea sau religia soldatilor, ci de faptul c� at�tea suflete s-au stins �n acel loc. Asa c� �n urm� cu un an el s-a pus pe treab� pentru ridicarea semnului crestin �n locul unde s-a v�rsat s�nge. F�r� nici un fel de ajutor material de la nimeni si strict pe cheltuiala lui, Dumitru Luca a ridicat �n locul cunoscut sub numele de „La morminte“ o cruce din fier, cu plac� de marmur�, care reminteste celor ce au drum prin zon� de sufletele care au sf�rsit �n r�zboi. „�nc� de anul trecut m-am g�ndit s� fac aceast� cruce din fier, pentru c� lemnul se degradeaz� �n timp, poate fi scrijelit sau �l rup animalele s�lbatice. Am f�cut mormintele p�rintilor, si al sotiei, si m-am apucat si de crucea asta, pentru soldatii care au murit «La morminte». Toate costurile le-am suportat eu, dar nu asta este important. Important este faptul c� m� simt multumit, satisf�cut, fat� de cei care trebuiau s� se ocupe de acest lucru, statul rom�n. Se uit�, si este p�cat“, spune cu o rar� modestie fostul �nv�t�tor, care a fost si primar al comunei �n perioada 1992-1996. Crucea, �nalt� ce circa 2 metri si 1,4 metri l�time a fost instalat� pe 1 august 2009, zi la care �n calendarul crestin ortodox este trecut� Scoaterea Sfintei Cruci. „E o recunostint� s� ridici o cruce, ca un omagiu cei ce au luptat pe front. Este ca o troit� mai mic� si a fost sfintit� de p�rintele Andrei Fabian. Am fost ajutat de doi s�teni, Gut� Marcoci, de 70 de ani si Vasian Schiopu, de 74 de ani“, a mai spus Dumitru Luca.

Crucea pentru ai nostri si crucea pentru ai lor

Gestul b�rbatului de a ridica o cruce „La morminte“ nu a fost un lucru usor. Dumitru Luca a �nt�mpinat oarecare �mpotriviri at�t din partea localnicilor, c�t si din partea autorit�tilor. Parte din s�teni nu au fost deranjati, dar unii s-au opus amplas�rii crucii deoarece victimele nu s�nt rom�ni, ci rusi si germani. Cu toate acesea Dumitru Luca, om �nv�tat, a stiut cum s� fac� s�-i l�mureasc� pe toti. A mers la biseric� si le-a vorbit oamenilor despre credint� cu at�ta patim� �nc�t parte din cei prezenti au fost miscati p�n� la lacrimi. „Nu are important� c� e rus, c� e neamt, acolo au murit peste 100 de suflete si eu de asta am f�cut crucea. Poate si pentru ai nostri rusii au ricat cruci si noi nu stim. Am fost la biseric� si le-am spus celor prezenti, mai ales celor care se opuneau c� atunci c�nd s�pam groapa pentru cruce parc� se auzeau din morm�nt voci care spuneau «Iertati-ne, nu noi am vrut r�zboi». Niste b�tr�ni din biseric� au �nceput s� pl�ng�. Cei care au sf�rsit aici erau si ei oameni, si trebuie ca lumea s� stie ce s-a �nt�mplat“, a mai spus Luca. Av�nd �n vedere c� acolo este parc national autorit�tile s-au l�sat cu greu convinse s� se �nalte crucea. Dar cum �nainte acolo mai fusese una de lemn, ce s-a deteriorat de vremuri, autorit�tile nu s-au mai opus.

„Nemtii ne d�deau ciocolat�, dar rusii ne-au luat hainele si m�ncarea“

La vremea b�t�liei din 1944 Dumitru Luca era copil. Avea aproape 13 ani, iar p�rintii �l trimiseser� la seminar, la Roman. C�nd armata rus� �nainta, copiilor li s-a dat drumul acas�. „Nemtii ocupaser� deja partea de sud si de nord a muntelui Ceahl�u, iar cam la 1-2 s�pt�m�ni dup� ce am ajuns eu acas�, frontul a ajuns la noi. Nemtii erau acolo cam de o lun�. Erau disciplinati. Noi eram copii si ne d�deau ciocolat�, ba am si o curea de piele de la ei. S-a mai rupt, am cusut-o, dar o p�strez ca amintire. Rusii nu erau agresivi, �n schimb ne luau si m�ncarea, si hainele. �n ziua b�t�liei fiecare, din partea lui, a pornit c�tre dusman. Nemtii si rusii s-au �nt�lnit la «Curm�tur�». Au iesit din p�dure fat� �n fat� si lupta s-a dat corp la corp. Apoi au trecut la armamentul din dotare, automate si pusti mitraliere. Au murit peste 100 de oameni. C�teva zile s�tenii au stat departe dup� care au �ngropat o parte din morti. Parte din cadavre au fost m�ncate de animalele s�lbatice. Dup� aceste evenimente, �n ‘51 am terminat scoala de ofiteri de rezerv� de artilerie de la Buz�u, iar �n urm�torii 5 ani am fost militar. Voiam �n rezerv�, dar nu m� l�sau. Ar fi vrut s� m� trimit� la academia militar� de la Moscova, dar mama a zis s� nu m� duc“, povesteste b�tr�nul semet, c�ruia nimic nu-i tr�deaz� v�rsta. Si mai ales amintirile. Nu a devenit militar de carier�, ci a preferat s�-i �nvete pe cei mici buchea c�rtii. A fost „domnul Trandafir“ pentru multi copii pe care i-a �nv�tat tainele scrisului si pl�cerea cititului.

Germani �n vizit� „La morminte“

B�t�lia din vara anului 1944, petrecut� pe Ceahl�u, l-a avut ca protagonist pe un soldat german care a supravietuit m�celului. Dup� 40 de ani, �n 1984, neamtul cu c�tiva colegi s-a �ntors la locul faptei, pentru a aprinde o lum�nare �n memoria camarazilor c�zuti �n acele locuri. Turistii germani au fost ghidati de Ion T�ranu, pe atunci seful statiunii Dur�u. Acesta a povestit c� oaspetii au vrut s� urce muntele. I-a �nsotit, iar „La morminte“ germanii s-au orientat dup� repere numai de ei stiute. Apoi s-au oprit si au aprins o lum�nare. Unul dintre ei a povestit cum �n vara lui lui ‘44 acolo si-a pierdut fratele si camarazii. Germanul a spus c� se afla pozitionat cu sase tunuri si un pluton de soldati, printre care si fratele s�u, pe munte, �n locul care, ast�zi, se numeste „St�nca lui Enescu“. Aveau misiunea s� distrug� coloanele rusesti ce se deplasau spre Transilvania, �n urm�rirea germanilor care se retr�geau. Fiind o zon� �nalt�, „tunarii“ din masiv aveau un atu de partea lor, put�nd lesne tine sub observatie drumul care serpuia �n acele vremuri pe l�ng� albia Bistritei. Cu ajutorul translatorului, fostul sef al statiunii Dur�u a mai aflat de la turistul german c� supravegherea lor a dat roade, astfel c� rusii au f�cut tot posibilul s� distrug� pozitia camuflat�, care le st�njenea �naintarea. O patrul� de cercetare s-a strecurat prin comuna Ceahl�u si cu ajutorul unor c�l�uze a descoperit de unde se tr�gea. Apoi, �n preajma locului amintit au fost aduse, cu caii, mitraliere, f�r� ca soldatii nemti s� sesizeze acest lucru. Ce a urmat a aflat Ion T�ranu, de la cel care a tr�it pe viu drama. „Cum ne cunosteu deja programul, �ntr-o dimineat�, la adunarea pentru �nviorare si fixarea programului, rusii au deschis focul, lovindu-ne �n plin. Eu si trei camarazi am sc�pat cu fuga, st�nd ascunsi p�n� ce rusii au plecat. Apoi, ne-am �ntors si am �ngropat pe ceilati camarazi dup� care ne-am retras spre Bicazul Ardelean. Cu greu am ajuns acas�. �ntruc�t anii au trecut, am decis ca �nainte s� mi se sf�rseasc� zilele s� mai trec odat� prin locul unde consider c� m-am n�scut a doua oar� si s� aprind o lum�nare la c�p�t�iul morm�ntului fratelui meu“, a spus translatorul, traduc�nd cele relatate de germanul care si-a v�zut fratele murind sub ochii s�i.

Articol afisat de 3722 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Gabi MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de gyovy la data 10.08.2009 10:33
Unul din cele mai bune articole scrise vreodata in monitorul.
Bravo!Vedeti ca se poate?
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective