CASA CU M�STI

• artistul popular Nicolae Popa, ďż˝mplineste peste cďż˝teva zile 90 de ani • si ďż˝ncďż˝ mai lucreazďż˝ la confectionarea celebrelor sale mďż˝sti care l-au fďż˝cut cunoscut ďż˝n tarďż˝ si peste hotare • o multime de vizitatori, romďż˝ni si strďż˝ini, trec zilnic pragul muzeului • peste 3.000 de exponate sďż˝nt gďż˝zduite ďż˝n cel mai mare muzeu particular din tarďż˝ • pe lďż˝ngďż˝ sculpturile ďż˝n lemn si piatrďż˝, si mďż˝stile iesite din mďż˝na creatorului popular, ďż˝ncďż˝perile mai adďż˝postesc diverse colectii •

Nicolae Popa, renumitul mester popular de la T�rpesti se apropie de venerabila v�rst� de 90 de ani, pe care o va �mplini la data de 13 august. Este multumit de ce las� �n urm�, nu pentru ai lui, ci pentru �ntregul neam rom�nesc, ca s� nu-si uite traditiile si obiceiurile de alt�dat�. Si s� nu-si piard� r�d�cinile, dup� cum a afirmat. O viat� de om a tot adunat si a reusit s� pun� pe picioare cel mai mare muzeu particular din Rom�nia, num�r�nd peste 3.000 de exponate. A �nsufletit piatra si lemnul, si continu� si acum s� confectioneze al�turi de sotie, celebrele sale m�sti care l-au f�cut at�t de cunoscut �n tar� si peste hotare. Pe l�ng� lucrurile iesite din m�na sa, �nc�perile gem de obiecte vechi, dovedind si pasiunea de colectionar, arheolog si etnolog. A publicat si c�rti, talentul de versificator si l-a slefuit cu ocazia ur�turilor de Anul Nou �n care a zugr�vit viata satului, cu bune si rele, dar a f�cut referire si la dezastre naturale ori evenimente politice importante care au influentat viata poporului. Chiar de la portile monumentale, pline de chipuri sculptate, �ti dai seama c� p�trunzi �ntr-o alt� lume, a satului rom�nesc de odinioar�. Tanti Ileana, sotia artistului popular, care i-a fost toat� viata al�turi �n demersurile sale artistice, �si asum� bucuroas� rolul ghidului, desi anii au adus-o de spate.

Spita neamului Popa

Ne explicďż˝ cďż˝ poarta reprezintďż˝ „spita neamului“. Din familia lui Nicolae Popa au fďż˝cut parte tďż˝rani si intelectuali, asa cďż˝ sďż˝nt sculptati diferit, unii cu pďż˝lďż˝rie, altii cu cďż˝ciulďż˝, doamnele, cu coc ďż˝nalt, tďż˝rďż˝ncile, cu pďż˝rul strďż˝ns la spate. Pare firesc ca intrarea pe poarta micďż˝ sďż˝ fie strďż˝juitďż˝ de „mama“ si „tata“, de la care au ďż˝nceput toate. Curtea plinďż˝ de iarbďż˝ verde, ďż˝nvioratďż˝ de ronduri de flori, se deschide largďż˝. E si ea parte din muzeu, statuete din lemn sau din piatrďż˝ mďż˝rginesc traseul gďż˝ndit pentru vizitatori, iar bďż˝trďż˝na le descrie, hďż˝tru, pe fiecare: gďż˝nditorul, mama cu copilul, femeia cu cercei care se roagďż˝ pentru noroc, voinicul luptďż˝nd cu balaurul, Statu Palmďż˝ Barbďż˝ Cot, Barbu Lďż˝utaru, un dac cu scut, coif si sulitďż˝, o femeie de roman, o domisoarďż˝ cu cosite si flori ďż˝n mďż˝nďż˝, un betiv tinďż˝ndu-si sticla strďż˝ns, Mos Ion Roatďż˝, ba chiar si un autoportret al lui Nicolae Popa, dintr-un trunchi de lemn sculptat, ďż˝nfďż˝tisďż˝nd un bďż˝trďż˝n cu dalta si ciocanul ďż˝n mďż˝nďż˝. Sďż˝nt multe astfel de sculpturi si ďż˝mpďż˝nzesc mai toate ďż˝ncďż˝perile muzeului.

Ardelenii si „Casa cu mďż˝sti“

Turul ďż˝ncepe de la casa bďż˝trďż˝neascďż˝, din partea stďż˝ngďż˝, pavoazatďż˝ pe afarďż˝ cu mďż˝sti de Anul Nou. ďż˝n interior, camerele sďż˝nt mobilate ca pe vremea strďż˝bunicilor. Scrinuri de lemn, lďż˝icere, covoare tesute din lďż˝nďż˝ coloratďż˝, obiecte folosite odinioarďż˝ de femei ďż˝n gospodďż˝rie, sumane, cojoace, catrinte, bundite, toate piesele portului popular. Holul, ďż˝ntesat de mďż˝sti, capre din materiale pestrite si costumatii folosite de urďż˝tori, face legďż˝tura cu o altďż˝ ďż˝ncďż˝pere largďż˝ din spatele casei, plinďż˝ de fel de fel de exponate similare. ďż˝ntr-o vitrinďż˝ o multime de figurine dďż˝ltuite ďż˝n piatrďż˝, printre care Arca lui Noe si Albďż˝ ca Zďż˝pada cu nouďż˝ pitici, doi ďż˝n plus, cďż˝ poate moare vreo unul din cei sapte din poveste, glumeste tanti Ileana. ďż˝ntre timp apare si o familie de prin Ardeal, ďż˝n trecere prin zonďż˝. Au dorit si ei sďż˝ viziteze „Casa cu mďż˝sti“ si continuďż˝m ďż˝mpreunďż˝ turul, ardelenii arďż˝tďż˝ndu-se fermecati de limba dulce, moldoveneascďż˝, a gazdei. Intrďż˝m ďż˝ntr-o clďż˝dire mare, cu cerdacul plin de ulcioare, construitďż˝ special pentru muzeu. Sďż˝nt multe ďż˝ncďż˝peri cu exponate de toate felurile, diverse colectii de obiecte vechi recuperate de pe la tďż˝rani, costume populare, ulcioare, ouďż˝ ďż˝ncondeiate, icoane vechi, halebarde, pistoale, ghiulele, tablouri, vitrine cu fragmente de ceramicďż˝, toporase, idoli, oase slefuite, din asezďż˝rile neolitice dezgropate ďż˝n zonďż˝, la loc de cinste fiind „Gďż˝nditorul din Tďż˝rpesti“, asemďż˝nďż˝tor celui de la Hamangia, o replicďż˝ de fapt, fiindcďż˝ cel original a fost luat la Bucuresti, la Institutul de Istorie.

Monedele lumii

Turistii strďż˝ini care au trecut de-a lungul timpului pe la muzeu au contribuit si la crearea unei impresionante colectii de monede din zeci de state de pe glob. „Fiecare lďż˝sa cďż˝tiva bďż˝nuti, dacďż˝ avea prin buzunare si punea alďż˝turi o etichetďż˝ cu numele tďż˝rii lui“, ne povesteste bďż˝trďż˝na. ďż˝n holul principal peretii sďż˝nt tapetati cu fotografii si diplome primite de Nicolae Popa si sotia sa la diverse expozitii si concursuri din tarďż˝ si peste hotare. Sďż˝nt ďż˝nrďż˝mďż˝nate si versurile pe care i le-a dedicat poetul Adrian Pďż˝unescu. Pe masďż˝, o carte de onoare, de dimensiuni mari, cu sute de file scrise, aproape toate cu mďż˝rturii ale vizitatorilor. ďż˝ntre timp apare un grup de cďż˝tiva turisti francezi, tanti Ileana le pupďż˝ pe toate frantuzoaicele pe obraji, cďż˝ „sďż˝nt frumoase“ si se repede la grďż˝dinďż˝, sďż˝ o cheme pe fiica sa, sďż˝ preia rolul ghidului, fiindcďż˝ le stie limba musafirilor.

Sup�r�ri

Profit�m de ocazie s� st�m de vorb� cu Nicolae Popa si ne retragem �ntr-o verand� larg� din termopan, perfect armonizat� cu restul constructiilor din curte, cu aspect t�r�nesc. B�tr�nul se scuz�, e cam sl�bit de c�nd a dat pentru a doua oar� gripa peste el, anul �sta. Si spune c� nu prea are poft� de m�ncare. Dar e c�t se poate de lucid, la cei 90 de ani pe care-i va �mplini peste c�teva zile. Va s�rb�tori �mpreun� cu sora sa geam�n�, Maria, si abia asteapt� s�-i vin� cei doi b�ieti de prin str�in�tate acas�. E mult� treab� la muzeu, si numai fata nu le poate dovedi pe toate. Are noroc si de ginere, intrat primar la Petricani anul trecut, c� �l mai ajut� cu �ntretinerea curtii, iarba trebuie udat� si tuns� des. E sup�rat c� traditiile au �nceput s� dispar� dup� revolutie, parc� toate odat� de prin toate satele. De vreo doi ani n-a mai iesit prinT�rpesti cu formatia sa de ur�tori, si-i pare r�u c� nimeni nu duce mai departe frumoasele obiceiuri de iarn�.

Front, partizan, pusc�rie, arheologie, idoli...

A avut o viatďż˝ plinďż˝, a fost cďż˝ntďż˝ret de bisericďż˝, ca tatďż˝l sďż˝u, si crede cďż˝ a fost ajutat ďż˝n toate pentru cďż˝ a avut credintďż˝ ďż˝n Dumnezeu. A luptat pe front, a rďż˝mas la vatrďż˝, rďż˝nit, apoi a urmat „ďż˝ntovďż˝rďż˝sirea“, i s-a luat pďż˝mďż˝ntul, roadele lui, calul, cďż˝ruta. Si-a spus cďż˝ „nu e de trďż˝it cu ďż˝stia“ si a sustinut ideea rezistentei ďż˝mpotriva comunistilor, a luptat contra regimului, a stat ascuns prin pďż˝duri. A fost prins si condamnat si pentru apartenenta la Partidul Tďż˝rďż˝nesc, ďż˝n detentie stďż˝nd ďż˝ntre 1952 si 1957. Conducea ďż˝ncďż˝ din tinerete o formatie de urďż˝tori, care participa la serbďż˝ri prin sate, i se dusese vestea. Mďż˝sti ďż˝ncepuse sďż˝ facďż˝ pe la 10-11 ani, veneau ďż˝ncďż˝ de pe atunci „clienti“ de peste tot. De sďż˝pďż˝turi arheologice s-a ocupat dupďż˝ ce a terminat scoala de cďż˝ntďż˝reti bisericesti, la Piatra Neamt, unde ďż˝nvďż˝tase si arheologie de la pďż˝rintele Constantin Mďż˝tasďż˝, fondatorul Muzeului de istorie din Piatra Neamt. A descoperit o multime de obiecte preistorice ďż˝n Rďż˝pa lui Bodai, unde s-a deschis pe urmďż˝ un santier arheologic. Specialistii veniti de la Bucuresti erau nemultumiti cďż˝ nu gďż˝sesc un idol ďż˝ntreg, iar Nicolae Popa si-a pus ďż˝n gďż˝nd sďż˝-i multumeascďż˝, si a creat mai ďż˝ntďż˝i idoli de lut, apoi de piatrďż˝, introducďż˝ndu-i pe ascuns ďż˝n santier. S-a descoperit cďż˝ erau falsuri si l-au luat ďż˝n vizor. A recunoscut cďż˝ a creat idolii, dar au vrut sďż˝ se convingďż˝ cďż˝ el e autorul si au adus un profesor universitar sďż˝ vadďż˝ cum lucreazďż˝.

„Cu dalta si ciocanul ďż˝mi ďż˝ndeplineam gďż˝ndul“

A primit diverse teme, era prima datďż˝, s-a mirat si el de felul ďż˝n care reusea sďż˝ dea viatďż˝ pietrei si lemnului, asa si-a descoperit practic talentul de sculptor. „Cďż˝nd mďż˝ apucam si gďż˝ndeam ce sďż˝ fac, imediat cu dalta si ciocanul ďż˝mi ďż˝ndeplineam gďż˝ndul, iesea ce doream sďż˝ imit, ori un cioban, ori doi care danseazďż˝, ori doi care se sďż˝rutďż˝“, spune, cu mirare, Nicolae Popa. Culmea, comunistii care l-au prigonit, l-au ďż˝nchis si i-au confiscat averea, l-au si ajutat pďż˝nďż˝ la urmďż˝. I-au adus lemn de plop si tei, si douďż˝ camioane de piatrďż˝ de carierďż˝. Lucra cu spor, l-au introdus ďż˝n circuitul turistilor strďż˝ini, veneau o multime de autocare. I s-a fďż˝cut si un film documentar, „Acasďż˝ la Nicolae Popa - casa cu mďż˝sti“, s-a vďż˝ndut ďż˝n afara tďż˝rii, a avut expozitii ďż˝n strďż˝inďż˝tate. De douďż˝ ori i-a ars muzeul, o datďż˝ ďż˝n urmďż˝ cu vreo 40 de ani, apoi iarďż˝si, dupďż˝ revolutie. A luat-o de la capďż˝t de fiecare datďż˝, familia l-a ďż˝nteles si l-a sprijinit. O statuetďż˝ din piatrďż˝ o fďż˝cea ďż˝nainte ďż˝n trei - patru zile. Iarna trecutďż˝ a reusit sďż˝ sculpteze vreo 30 - 40 de statuete din lemn, dar vara asta s-a ocupat numai de mďż˝sti, ďż˝mpreunďż˝ cu sotia. Dupďż˝ revolutie a scris patru cďż˝rti, trei ďż˝n versuri, una ďż˝n prozďż˝, despre viata sa din copilďż˝rie pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent, despre traditii si datini pierdute. L-au vizitat o multime de personalitďż˝ti de-a lungul timpului, chiar si regele Mihai. Acum, cďż˝nd va ďż˝mplini 90 de ani, va fi sďż˝rbďż˝torit chiar la el acasďż˝, de oficialitďż˝tile locale si judetene. La multi ani Nicolae Popa!