OCNAS �N GRECIA

• un bďż˝rbat din Chilii si fiul sďż˝u au povestit drama trďż˝itďż˝ ďż˝n Grecia, ca sclavi • „Ne-au dus la niste grajduri necurďż˝tate de zeci de ani de zile de unde trebuia sďż˝ scoatem «sfichia»“ • „La o carierďż˝ de piatrďż˝ am spart bolovani la tďż˝rnďż˝cop si i-am cďż˝rat cu spatele“ • „O lunďż˝ si trei sďż˝ptďż˝mďż˝ni am mďż˝ncat numai pďż˝ine uscatďż˝“ • „Eram «programati» sďż˝ ne ďż˝mpuste“ • „Cel care ne-a vďż˝ndut i-a zis grecului: «dupďż˝ ce ďż˝ti fac treaba, dďż˝-i si tu ďż˝ntr-o gďż˝rlďż˝»“ •

Mďż˝rturii cutremurďż˝toare au fďż˝cut, ďż˝n exclusivitate pentru reporterii „Monitorului“, unele dintre victimele retelei de trafic de persoane coordonatďż˝ ďż˝n Neamt de brasoveanul Gheorghe Burete si trifesteanca Elena Crina Scutaru. Munca ďż˝n ocnele grecesti, la propriu, dupďż˝ ce au fost vďż˝nduti ca vitele sau mďż˝ncarea primitďż˝ cďż˝t sďż˝ nu moarďż˝ le-au distrus, ďż˝n doar douďż˝ luni, vietile unor oameni care ar fi dorit sďż˝ cďż˝stige, lucrďż˝nd cinstit, un ban frumos. Pe Cornel Cheptďż˝naru, din Chilii, comuna Valea Ursului, l-am gďż˝sit acasďż˝, ajutďż˝ndu-si sotia sďż˝ dea cu var pentru apropierea sďż˝rbďż˝torilor. Bďż˝rbatul ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 40 de ani abia merge, fiind, asa cum spune, „nenorocit de spate“. Are o hernie de disc, fiind operat din aceastďż˝ cauzďż˝ cďż˝nd a revenit ďż˝n tarďż˝, anul trecut, din sclavia din Grecia. Povestea acestuia este foarte tristďż˝, amďż˝nuntele cosmarului prin care a trecut, alďż˝turi de fiul sďż˝u, ďż˝n vďż˝rstďż˝ de 19 ani, ďż˝n ocnďż˝, fiind ďż˝nfiorďż˝toare. Acesta explicďż˝ drama prin care au trecut multi romďż˝ni din dorinta de a cďż˝stiga mai bine. „Anul trecut, prin iunie, a venit aici ďż˝n sat, la o vecinďż˝ cu care se cunoscuse ďż˝n spital, aceastďż˝ doamnďż˝ Crina Scutaru, din Trifesti. A ďż˝ntrebat de oameni care vor sďż˝ meargďż˝ la muncďż˝ ďż˝n Grecia, ďż˝n diverse activitďż˝ti din agriculturďż˝ si m-am oferit, cu bďż˝iatul cel mare. Am cinci copii si familie grea, ce sďż˝ spun, ni s-a pďż˝rut manďż˝ cereascďż˝. Au zis cďż˝, pentru douďż˝ luni, vom primi cďż˝te 1.500 de euro. Au mai acceptat conditiile vreo 10 oameni din sat si Neamt iar, ďż˝n scurt timp, am plecat cu un microbuz, 22 de insi, la Tripoli“, ďż˝si ďż˝ncepe istorisirea Cornel Cheptďż˝naru. Tuturor pasagerilor, majoritatea din judet, le-au fost luate actele de identitate, returnate la iesirea din Romďż˝nia, „taxa de drum“ fiind de un milion de lei vechi/persoanďż˝, luati de Crina Scutaru.

Calvarul

Abia dupďż˝ sosirea la destinatie a urmat calvarul. Romďż˝nii au fost vďż˝nduti de Gheorghe Burete si Crina Elena Scutaru unor patroni, pentru cďż˝teva mii de euro, primul lucru la intrarea ďż˝n sclavie fiind luarea actelor. „Ne-au pus, pe mine si pe bďż˝iat, la muncile cele mai grele. Mai ďż˝ntďż˝i, ne-au dus la oi, la niste grajduri necurďż˝tate de zeci de ani de zile de unde trebuia sďż˝ scoatem «sfichia» (gunoiul, n.r.). Vďż˝ ďż˝nchipuiti ce muncďż˝, la lopatďż˝, de dimineatďż˝ pďż˝nďż˝ seara. Apoi am mers la o carierďż˝ de piatrďż˝, unde am spart bolovani la tďż˝rnďż˝cop si i-am cďż˝rat cu spatele, pentru amenajarea de garduri. Acolo mi-am nenorocit spatele. Ne tratau mai rďż˝u ca pe animale. O lunďż˝ si trei sďż˝ptďż˝mďż˝ni, cďż˝t am stat, am mďż˝ncat numai pďż˝ine uscatďż˝. Dacďż˝ mai dďż˝dea si rosii, cďż˝nd ďż˝si aducea aminte de noi, nu apucam sďż˝ primim, pentru cďż˝ luau albanezii tot. ďż˝ncercam sďż˝-i cerem bani, sďż˝-l ďż˝ntrebďż˝m cďż˝nd plďż˝teste, dar numai rďż˝cnea la noi. Abia dupďż˝ ce am scďż˝pat, am aflat cďż˝, de fapt, eram «programati» sďż˝ ne ďż˝mpuste dupďż˝ ce nu mai puteam munci. Chiar cel care ne-a vďż˝ndut i-ar fi zis grecului: «dupďż˝ ce ďż˝ti fac treaba, dďż˝-i si tu ďż˝ntr-o gďż˝rlďż˝»“, mai spune, privind ďż˝n gol, Cornel Cheptďż˝naru. Tot din Chilii au plecat si altii la „muncďż˝“, ajungďż˝nd ďż˝n sclavie. Este cazul fratilor Ionut si Elena Gherasim, care, ďż˝nsďż˝, au scďż˝pat mai repede de la ďż˝ncďż˝rcat si descďż˝rcat saci cu grďż˝u si fďż˝inďż˝, dupďż˝ doar cďż˝teva zile. Tinerii s-au ďż˝ntors ďż˝n tarďż˝, conform spuselor fratelui lor, dar ďż˝si cautďż˝ de muncďż˝ prin alte localitďż˝ti.

Au sc�pat

Norocul lui Ionut si Cornel Cheptďż˝naru au fost doi conationali. Acestia, stabiliti de mult ďż˝n Grecia, la un patron inimos, le-au sďż˝rit ďż˝n ajutor. „Sďż˝nt doi bďż˝ieti de prin Vrancea cďż˝rora, cďż˝nd le-am povestit ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝, nu le-a venit sďż˝ creadďż˝. Au mers la patronul nostru, stiind limba si i-au cerut sďż˝ ne trateze corect. Dďż˝nsul a replicat cďż˝ a plďż˝tit deja pentru munca noastrďż˝. Abia dupďż˝ ce l-au amenintat cďż˝ aduc Politia, ne-a dat actele si 100 de euro. Ce sďż˝ facem noi cu banii ďż˝stia, cum sďż˝ ajungem ďż˝n tarďż˝ cu atďż˝t? Tot bďż˝ietii aceia ne-au ajutat si, ďż˝n cele din urmďż˝, am ajuns acasďż˝“, a mai istorisit victima traficantilor. Dupďż˝ ce mai multi dintre romďż˝nii vďż˝nduti ca sclavi s-au plďż˝ns autoritďż˝tilor, anchetatorii au ajuns si la Chilii. Victimele au dat declaratii si si-au formulat pretentiile materiale, constďż˝nd ďż˝n doar milionul cheltuit de fiecare pentru drum si cei 1.500 euro daunele pentru munca prestatďż˝. Urmďż˝torul termen va fi pe 14 aprilie, drama cea mai mare fiind cďż˝ unii dintre nďż˝pďż˝stuiti nici nu au bani sďż˝ facďż˝ deplasarea de la marginea judetului la instantďż˝.

A sc�pat si traficanta...

Reamintim c� Elena Crina Scutaru, �n v�rst� de 37 de ani, arestat� initial pentru trafic de persoane, a fost pus� �n libertate la Curtea de Apel Bac�u. Judec�torii au admis recursul, au casat sentinta initial� si au retinut cauza spre rejudecare, resping�nd propunerea de arestare preventiv� formulat� de procurorii DIICOT. Femeia s-a ales numai cu interdictia de a p�r�si tara. Gheorghe Burete, de 52 de ani, din Brasov, a fost condamnat, pe 1 aprilie 2009, de magistratii Tribunalului Neamt la o pedeaps� de 7 ani de �nchisoare, fiind g�sit vinovat de s�v�rsirea infractiunii de trafic de persoane �n scop de munc�. Instanta l-a mai obligat la plata unor daune de 12.000 de euro c�tre 5 victime. Conform actului de inculpare al procurorilor DIICOT Neamt acuzatul ar fi exploatat munca mai multor persoane, printre care 4 nemteni din Bahna, pe care i-a dus �n Grecia cu false promisiuni de locuri de munc�. Pe unii i-a v�ndut la propriu patronilor str�ini �ncas�nd sute de euro. �n acest dosar s�nt 10 victime, dar acuzatul este inculpat �n alt� cauz�, pentru fapte similare. El a fost prins �n flagrant, la �nceputul lunii octombrie 2008, pe c�nd se preg�tea s� plece cu 5 victime �n Grecia. Din cele 12.000 de euro pretinse de p�gubiti, 11.000 au fost solicitate de dou� din victimele din Bahna. Pe 1 octombrie 2008, dup� o s�pt�m�n� de filaj, autorul a fost prins la Bucuresti, la volanul propriei masini, un VW Transporter cu 5 c�l�tori pentru Grecia, un nemtean si 4 hunedoreni. Burete a muncit ani de zile �n Grecia, timp �n care si-a f�cut oarecare relatii si a �nv�tat si limba. A dat de veste c� racoleaz� personal pentru munc� �n aceast� tar�, iar parte din cei c�zuti �n plas� au fost din Bahna. Le-a promis slujbe bune, pentru 700-800 de euro lunar, la care se ad�ugau asigurarea transportului, a caz�rii si a mesei. A ales numai oameni unul si unul, bine cl�diti si apti s� munceasc� zi lumin� la cele mai grele si umilitoare munci. �n Grecia i-a predat patronilor, f�r� bani si f�r� acte de identitate. La finele unei luni de munc� unii primeau jum�tate din salariu, iar altii aflau c� nu primesc nimic o lun�-dou�, pentru recuperarea cheltuielilor cu transportul, cazarea sau masa.