Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2008
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 25 Martie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
COMORILE LUI SADOVEANU, LA VOIA DOMNULUI

COMORILE LUI SADOVEANU, LA VOIA DOMNULUI

• Casa Memorial� „Visarion Puiu“ si Muzeul „Mihail Sadoveanu“, de l�ng� M�n�stirea Neamt, unde s�nt ad�postite lucruri de o inestimabil� valoare, nu are un sistem de paz� pe m�sur� • reporterii „Monitorul“ s-au plimbat nestingheriti prin muzeu f�r� a fi deranjati de cineva • custodele, p�rintele Mihail, afirm� c� imobilul este p�zit pe timp de noapte • de un c�lug�r, pentru c� nu este nici m�car o banal� alarm� • cu prilejul „raidului“ reportericesc, am reusit s� deslusim si un mister ce plana asupra sabiei de samurai a lui Sadoveanu • obiectul aflat la muzeul de l�ng� Schitul Vovidenia nu este cel primit de scriitor de la generalul Eremia Grigorescu, ci o sabie d�ruit�, se pare, de un demnitar chinez •

Sute de obiecte de o valoare inestimabil� pot fi sustrase f�r� eforturi prea mari din incinta Casei Memoriale „Visarion Puiu“ (fost mitropolit al Bucovinei si apoi al Transnistriei) si Muzeului „Mihail Sadoveanu“, care se afl� �n imediata apropierea a M�n�stirii Neamt. Aceasta a fost concluzia reporterilor de la „Monitorul“ care au vizitat recent imobilul str�juit de Schitul Vovidenia, efectu�nd o documentare jurnalistic� plec�nd de la un zvon conform c�ruia o sabie de samurai primit� de scriitor �n dar nu ar fi cea original�. Ziaristii, singurii vizitatori de altfel la acea or�, au p�truns �n incinta cl�dirii f�r� s� fie deranjati de nimeni si de nimic. Timp de aproximativ 20-25 de minute, ne-am plimbat nestingheriti prin muzeu, admir�nd obiectele memoriale ce au apartinut c�ndva marelui scriitor Mihail Sadoveanu sau mitropolitului Visarion Puiu. Este vorba de picturi ce reprezint� portretele p�rintilor, un portret si bust ale scriitorului, icoane din secolul al XVIII-lea, mobilier vechi, un sah de fildes, un pian, obiecte de v�n�toare si pescuit si mai multe c�rti - editii princeps si volume de documente istorice de la 1.500. Ei bine, toat� aceast� adev�rat� comoar�, cu o valoare greu de stabilit, beneficiaz� de o paz� precar�. Trebuie spus c� scriitorul a locuit �n cl�direa actualului muzeu �n perioada 1944-1961, fiind resedinta sa de var�. Cl�direa a fost construit� �n 1937 de c�tre mitropolitul Visarion Puiu, cu destinatia de palat arhieresc. Imobilul a devenit cas� de oaspeti, iar �n anul 1944 a fost pus� la dispozitia scriitorului Mihail Sadoveanu c�ruia i-a fost cedat� spre folosint� pe viat� �n anul 1949. Nederanjati, hotii ar fi putut s� sustrag� o parte din aceste bunuri f�r� s� le stea cineva �n cale. Reporterii de la „Monitorul“ au avut timp suficient s� fac� poze cu p�l�ria lui Mihail Sadoveanu, s� c�nte la pian sau s� admire �n voie renumita sabie de samurai, asupra c�reia planeaz� un mister pe care �n cele din urm� am reusit s�-l dezleg�m. Toate aceste lucruri le-am f�cut acompaniati de melodia soneriei, blocate �ntre timp de insistenta cu care am sunat pentru a ne �nt�mpina cineva.

Sabie ruginit�
�ntr-un t�rziu si-a f�cut aparitia si p�rintele Mihail, de la Schitul Vovidenia, cel care are �n grij� Muzeul Sadoveanu. C�nd i-am spus c� am fi putut sustrage �n liniste obiecte de patrimoniu, p�rintele a ridicat din umeri. „Cred c� �n aceast� var� vom monta un sistem de supraveghere video. P�n� atunci ne descurc�m cum putem. Noaptea, de cas� are grij� un paznic, iar ziua ne afl�m noi aici. Acum eram �n apropiere pentru c� am avut probleme de la o furtun� care a smuls copaci din gr�din�. P�n� acum nu au fost probleme, iar eu am grij� de aceast� cas� din anul 1996“, a declarat p�rintele Mihail. Extrem de amabil si cu vaste cunostinte at�t despre mitropolitul Visarion, c�t si despre Sadoveanu, acesta ne-a f�cut o scurt� descriere a obiectelor memoriale, pe fondul muzical al Baladei lui Ciprian Porumbescu. I-am solicitat p�rintelui s� ne arate sabia de samurai, despre care se spune c� are o valoare inestimabil�, ea fiind primit� de Sadoveanu de la generalul Eremia Grigorescu, drept recunostint� pentru cronicile de r�zboi semnate de scriitor. Binevoitor, p�rintele Mihail a luat catalogul cu obiectele de inventar si ne-a condus la locul �n care se afla sabia. Curiosi, am asteptat cu sufletul la gur� ca p�rintele s� o scoat� din vitrin�. C�nd i-am scos teaca, am constatat c� sabia este plin� de rugin�, iar m�nerul se misca puternic. Cum noi detineam informatii c� ar fi ceva �n neregul� cu „arma“ respectiv�, l-am �ntrebat pe p�rinte dac� obiectul respectiv este acelasi cu cel primit de marele scriitor de la generalul Grigorescu. A negat, spun�nd c� este alt� sabie. „Exist� o legend� privind aceast� sabie. �ntr-adev�r, Mihai Sadoveanu a primit o sabie de samurai autentic�, �ns� nu este aceasta de la muzeu. Ceea ce avem noi este una primit� de scriitorul Mihail Sadoveanu de la un demnitar chinez“, a spus p�rintele Mihail.

„Sper s� nu cr�p p�n� apuc s� trag de cap�tul streangului cu care s� ridic pe r�nd nemernicii care au distrus tot ce-i simbol si valoare“

Tot l�ng� M�n�stirea Neamt, sub poala p�durii de la Zimbr�rie, �ntr-o modest� c�sut� construit� cu m�na lui, tr�ieste departe de lumea dezl�ntuit� fostul muzeograf de la casa lui Sadoveanu. Acolo s-a retras dup� evacuarea muzeului, s�-si ostoiasc� r�nile trupului, dar mai ales pe cele sufletesti. Orice �nt�lnire cu un om de asemenea cultur�, cur�tenie sufleteasc� si dragoste de neam te duce cu g�ndul c� poate mai avem o sans�, c� poate nu-i totul pierdut �n tara asta dac� pe ici, pe colo, mai exist� rom�ni adev�rati...

Reporter: Domnule profesor, Ion Bab�t�, ca fost staroste al muzeului Sadoveanu ne puteti l�muri despre „marea tain�“ a sabiei de samurai primite �n dar de maestru... Asta pentru c� circul� tot felul de legende...

Ioan Bab�t�: Faci dumneata ce faci si-mi r�scolesti mereu amintiri dureroase. Cum reusesc s� uit c�te ceva, numai ce apari si-mi bagi „sula-n coaste“. Dar n-am ce face, str�ng din dinti, �ti trag - �n g�nd - c�teva „nasteri �ndesate“ si-ti fac voia, fiindc� m-ai ajutat la mare necaz si cu muzeul si cu pescuitul si cu slujba.
Rep.: C�t despre sabie...
I.B.: C�t despre sabia de samurai, pot spune c� facea parte din cele 36 de obiecte cu valoare inestimabil� pe care le detinea Muzeul „Sadoveanu“. Trebuie s� precizez c�, dintre toate casele memoriale din tar�, casa de l�ng� Schitul Vovidenia - respectiv muzeul - era cea mai bogat�, av�nd �n custodie 2.372 de obiecte. Si asta, deoarece, dup� 1990, c�nd toti t�mpitii �l �njurau pe Sadoveanu si voiau s� scape de „greaua mostenire“ a trecutului, eu achizitionam obiecte la preturi destul de mici fat� de valoarea lor propriu-zis�. De asemenea, �ncep�nd din 1994, Muzeul Literaturii Rom�ne, impresionat de �nd�rjirea mea �n ap�rarea muzeului, mi-a dat si mi-a achizitionat tot ceea ce le-am cerut. Le-am luat �napoi (�n schimb) dup� evacuarea mea silit� de acolo, �n 1997, inclusiv tot ce a intrat �n inventar dup� 1994, c�nd am schimbat administratia la Bucuresti, �ntruc�t toti m�nc�ii, betivanii, „dizidentii“ si retortionarii nemteni se n�pustiser� asupr�-mi din ordinul mitropolitului si a cuibului de viespi si tr�ntori din Ministerul Inculturii.
Rep.: Sabia era deosebit�...
I.B.: Se pare c� sabia aceea e o raritate, fiind din primele zeci de asemenea s�bii de samurai f�cute de un singur clan care detinea secretul lor. Apoi „manufactura“ s�biilor s-a extins �n Japonia, ap�r�nd s�biile mari, de lupt�, cele de sepuku, de harakiri etc. �n descrierea acestui valoros obiect muzeal trebuie s� precizez c� s�nt am�nunte destul de semnificative care mi s-au sters din minte. A fost desf�cut� o singur� dat� si nu de mine, ci de c�tre un specialist �n materie, de la British Museum. M-am codit mult p�n� s�-l las s� umble la ea (avea delegatie semnat� de Andrei Plesu), c�ci trebuia rupt sigiliul de m�tase ce nu permitea �n ruptul capului s� fie scos m�nerul, unde se afl� toate datele de identificare. Eu, la vremea aceea, adunasem multe informatii despre s�biile de samurai (ap�ruse pe-atunci „Shogun“, care a mai clarificat din taine) si le tot tr�nc�neam prin fata grupurilor de vizitatori, fudulindu-m� nevoie-mare cu vestitul obiect. Si nu-i nici o poveste �n ceea ce priveste o sabie de samurai dat� de c�tre �mp�ratul Japoniei generalului Ieremia Grigorescu - eroul de la M�r�sesti, ca urmare a r�sunetului acelei b�t�lii. �n acea perioad� (1917), Sadoveanu era corespondent de r�zboi si tinea un fel de „conferinte“ pe front, �mb�rb�t�nd ostasii. Auzindu-l, Ieremia Grigorescu - impresionat de discursul lui Sadoveanu cu privire la M�r�sesti - �i �nm�neaz�, �n mod solemn, sabia de samurai dat� de �mp�ratul Japoniei Yoshihito.

„Muzeul a fost «atacat» de echipe de sp�rg�tori, executori, sumedenie de culturnici tuciurii si de sterg�tori de rahat“

Rep.: �nteleg c� era o adev�rat� oper� de art�...
I.B.- F�r� �ndoial�! Sabia a iesit din m�na primilor mari mesteri de s�bii. E f�cut� din patru foi de otel, care se bat manual, una peste alta, p�n� la unirea molecular�. Se fier�struieste fata si treimea din spatele acelei lame si se adaug� o a cincea lam�, tot zimtat� (fie r�struit�) care se �mbin� cu cea anterioar�. Se fixeaz� apoi a sasea lam�, care se nituieste cu precedenta, form�nd spata sabiei si partea din m�ner, nituindu-se �n fata acestuia, cu cel�lalt cap�t al lamei cu num�rul cinci. Dup� ce se bate la filigran, pentru �mbinarea perfect� a ultimelor dou� lame care �nconjoar� de fapt lama de baz�, format� din unirea celor patru foi. Se lustruieste, dup� care urmeaz� c�lirea la foc de paie, aceasta dur�nd trei, cinci sau sapte zile. Un asemenea instrument, astfel conceput si construit, nu poate fi rupt.
Rep.: Si la Muzeul Sadoveanu, sabia expus� are un m�ner superb...
I.B.: Fixarea m�nerului e o inovatie de geniu. Practic, lama se �mbin� cu m�nerul printr-un singur cui tronconic din aur care intr� �ntr-o nis� aurit�. Garda e �ncrustat� cu semne heraldice tot din aur, marc�nd dinastia respectiv�. M�nerul e �nvelit cu o piele rar�, b�tut� cu pietre pretioase. Teaca, de asemenea, e f�cut� din f�sii �ntrep�trunse de lemn, deosebit de valoros, mestesugit �mbinat� si prins� cu un snur de m�tase forte rezistent. Pentru �ntretinerea unui asemenea obiect este necesar� o anume cunoastere. Anual, sabia trebuie stears� cu o p�sl� si dat� cu un s�pun special, f�r� ca acea parte de otel s� fie atins� cu m�na.
Rep.: Multe b�t�i de cap v-a adus Muzeul Sadoveanu.
I.B.: Primul taifun asupra muzeului s-a datorat tocmai acestei s�bii. Acelasi delegat de la British Museum - dup� ce i-a luat datele de identificare (�n prim�vara lui 1990) - a venit toamna, cu o �mputernicire de la r�p�nosii ministerului (condusi de Andrei Plesu), ca s� o ia pentru cercet�ri la Muzeul National de Istorie a Rom�niei. Nu le-am dat-o, ba, din contr�, am f�cut destul de ur�t la ei.
Rep.: Despre soarta sabiei �n prezent, n-are rost s� v� mai �ntreb...
I.B.: Nu mai stiu de soarta sabiei, cum nu mai stiu de soarta multor obiecte, cum nu mai stim nimic de soarta altor mii de obiecte din patrimoniul national. Muzeul a fost „atacat“ de zeci de politisti, echipa de sp�rg�tori, executori judec�toresti, sumedenie de culturnici tuciurii din capitala patriei (scursuri de hoarde cumane) si vreo dou� sute de vite (someri, cu totii, ast�zi) sau, �n cel mai bun caz, sterg�tori de rahat pe aiurea.
Rep.: Muzeul a fost viata dumneavoastr�, dar era c�t pe ce s� �nsemne si sf�rsitul. Ap�rarea lui �n interes public v-a costat nu numai bani m�cinati prin interminabile drumuri si procese, nu numai s�n�tatea subrezit� p�n� �n r�runchi, nu numai mari probleme familiale. Aceast� lupt� cu morile de v�nt v-a adus nu numai titulatura de „Don Quijotte de la Neamt“, ci si un imens dezgust pentru mai marii culturii...
I.B.: Drept s�-ti spun, drag� prietene, dup� evacuare m-am trezit ani �n sir �ngrijind �nc� valori al�turi de care am tr�it cei mai �nsemnati si mai frumosi ani ai mei. Ast�zi, �ns�, m� simt extrem de linistit, v�z�nd cum r�ul se macin� pe sine si sper s� nu crap p�n� apuc s� trag de cap�tul streangului cu care s� ridic pe r�nd nemernicii care au distrus tot ce-i simbol si valoare. C�ci sl�biciunea unui popor nu st� �n forta dusmanilor s�i, ci �n propria lui nemernicie...
Plec de la „coliba“ maestrului c�tre cas�, mi-e sufletul greu ca de fiecare dat� c�nd am�r�ciunile domnului profesor revin si m� coplesesc si pe mine. M� g�ndesc c� nimic nu-i �nt�mpl�tor pe lumea asta, apropo de povestea sabiei, pentru c� domnul profesor Ion Bab�t� a crezut toat� viata si crede cu toat� fiinta �n Codul Bushido. �n Onoare, pentru cei care nu stiu.

Sabia de samurai se afl� la Muzeul Militar din Bucuresti

Misterul ce planeaz� asupra sabiei de samurai ne-a �mpins s� c�ut�m cu atentie informatii privind soarta acestui obiect de valoare. Iar datele nu au �nt�rziat s� apar�. Astfel, �ntr-o biografie a generalului Eremia Grigorescu se face referire la pretioasa bijuterie japonez� care, �n acest moment, se afl� la Muzeul Militar din Bucuresti. „Artilerist si patriot, �n anul de foc 1917, Generalul Eremia Grigorescu a pus mai presus de toate onoarea ostirii rom�ne si g�ndul de a-si salva tara. N�scut la 28 noiembrie 1863, �n Gol�sei, l�ng� T�rgu Bujor, judetul Gorj, generalul Eremia Grigorescu �nc� de t�n�r a fost atras de cariera militar�, c�reia din 1882 i se dedic� cu trup si suflet, urc�nd treapt� cu treapt�, p�n� la aceea de general. �n Primul R�zboi Mondial, la M�r�sesti, i se d� pe m�n� comanda trupelor, intr�nd �n istoria rom�nilor ca nemuritor. Deviza sa «Pe aici nu se trece!» l-a dus pe generalul german Mackensen la dezastru. Putini stiu �ns� faptul c� artizanul b�t�liilor de atunci s-a bucurat de cea mai �nalt� apreciere a �mp�ratului Japoniei. Acesta i-a trimis o solie din partea nebiruitilor fii ai Soarelui, rug�ndu-l s� primeasc� �n dar sabia imperial� a Japoniei, cu emotionanta dedicatie: «Voi sunteti aceia care scrieti istoria t�rii»... Dup� moartea prematur� a marelui erou, sabia imperial� si cea de serviciu a generalului Eremia Grigorescu au fost �ncredintate de c�tre sotia acestuia scriitorului Mihail Sadoveanu, care nutrea o mare admiratie fat� de general. Dup� moartea lui Sadoveanu, �n noiembrie 1961, Valeria Sadoveanu �napoiaz� cele dou� arme fiului generalului, Dan Eremia, care la c�teva zile dup� aceasta le doneaz� Muzeului Militar Central“, se arat� �n biografia generalului Grigorescu.
L-am contactat din nou pe Ion Bab�t�, dup� ce am vizitat muzeul Mihail Sadoveanu si i-am povestit impresiile noastre si cele constatate. „Dac� sabia era ruginit�, �nseamn� c� nu au �ngrijit-o. Nu cred c� s-au ocupat asa cum trebuie de acele obiecte si cu sigurant� nu mai este acolo tot ce am achizitionat eu. Dac� m�nerul se misc�, �nseamn� c� au umblat la ea. Acea sabie nu avea voie s� fie ruginit�. Este o valoare, cum valori s�nt si pianul, tablourile, dintre care unul de Grigorescu si bustul lui Sadoveanu si editiile princeps, si asa mai departe“, a declarat Ioan Bab�t�.

Articol afisat de 4080 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU, M. ILIESCU, D. SOFRONIA)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective