Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2007
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 23 Iulie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Dor de România, cu un profesor german

Dor de Rom�nia, cu un profesor german

• desi plecat �n Germania din 1973, Martin Zakel, fost profesor si director adjunct al Liceului Bicaz, a ramas cu sufletul �n tara de origine • „se observa la tinerii din tarile estice o dorinta de a �nvinge, de a depasi momentele grele ale perioadei actuale“, sustine acesta, referindu-se la ambitia tinerilor emigranti din aceasta parte a continentului, inclusiv din Rom�nia •

„�n Rom�nia ma simt cu adevarat acasa“. Asa avea sa porneasca dialogul purtat cu Martin Zakel, p�na �n 2002 studendirektor (profesor de liceu n.r.) la Apian Gymnasium din localitatea bavareza Ingolstadt. �nt�lnirea dintre redactorul Monitorul si profesorul Zakel a avut loc la Bicaz, cu ocazia revenirii oaspetelui german �n orasul la al carui liceu, �n urma cu peste 3 decenii, a functionat ca profesor de biologie-chimie si director adjunct. „Desi sas de origine, nascut �n Sarosul de pe T�rnave, viata mi-a oferit prilejul ca �n tinerete sa-mi exercit calitatile de profesor si chiar de director adjunct la Liceul Bicaz. De altminteri, plecarea mea definitiva �n Germania s-a petrecut din perioada aceea, mai precis din 1973, c�nd ma aflam �n Bicaz. Este o poveste �ntreaga pe aceasta tema“, ne-a spus profesorul Zakel, un om spornic la vorba si cu o experienta bogata �n ale vietii. Din spusele sale, am aflat ca prezenta sa la Bicaz ca profesor s-a petrecut la sfatul prietenului sau, inginerul Nae Ionescu, sef la Gaz Metan, pietrean de origine, ce locuia �n Bucuresti si care era m�na dreapta a lui Chivu Stoica. „El mi-a spus, te transferam la Piatra Neamt si cu ajutorul unor demnitari locali, pe care-i cunosc, o sa reusesti sa pleci �n Germania mai usor. Asa s-a si �nt�mplat. �n 1969 m-am urcat �n masina lui Nae si am venit la Piatra Neamt. Dupa o �nt�lnire la Colibele Haiducilor cu domnul Musat, un demnitar local, am primit casa si un post de profesor la Liceul Bicaz, iar sotia un post de contabil. Totul �n schimbul unei cote suplimentare de gaze naturale pentru municipiul Piatra Neamt, din partea lui Nae Ionescu. Asta a fost intrarea. Mai apoi, aveam sa cunosc aici alti oameni cu functii �nalte, care mi-au sprijinit plecarea �n Germania, plecare stiuta doar de mine si Nae Ionescu. Un exemplu ar fi Bobu, seful de atunci al Securitatii, frate cu ministrul Emil Bobu, pe care l-am cunoscut, nu pentru ca as fi vrut, ci pentru ca atunci c�nd am predat germana la Casa Pionierilor din Piatra Neamt, seful Securitatii avea un copil ce urma aceste cursuri. Prin intermediul copilului, au pornit relatiile noastre. Si totusi, din familie nu eu am fost cel care a parasit primul Rom�nia. A fost sotia si-abia la un an am obtinut si eu viza de plecare. Pentru asta, am fost nevoit sa fac mai multe drumuri la Bucuresti, dar vaz�nd ca lucrurile pareau imposibile, mi-am luat copilasii de m�na si m-am dus la domnul Bobu, pentru a-i cere sprijinul. Ce-i drept, am facut-o putin si pe «Machiavelli» spun�ndu-i ca eu n-as fi ramas �n Germania pentru ca s�nt membru de partid, dar daca nevasta a facut-o, trebuie sa-mi �ntregesc familia. Si omul m-a �nteles. Mi-a spus sa nu mai bat la usile Bucurestilor, ci sa stau acasa linistit si sa astept. Dupa doua saptam�ni, am avut pasaportul“, a povestit profesorul Martin Zakel.

Probleme cu limba, �n Germania

Integrarea �n Germania s-a petrecut, dupa spusele sale, fara greutati. Locuinta avea deja, deoarece sotia sa facuse rost - ca emigrant sas statul german i-a oferit o taxa de bun venit de 200 marci - iar �n c�teva saptam�ni a primit un post de profesor, conform pregatirii, mai �nt�i la un liceu particular, si apoi la liceul de stat Apian Gymnasium de unde, �n 2002, a iesit la pensie. „La �nceput mi-a fost un pic de frica. Elevii din Germania erau altfel dec�t cei din Rom�nia, dupa cum si sistemul de �nvatam�nt. Am fost nevoit sa �nvat si sa ma adaptez. �nt�mpinam si greutati lingvistice, deoarece limba saseasca era diferita de germana. Dupa sutele de ani de vietuire printre rom�ni, sasii au �mprumutat multe cuvinte din zona, slavone, rom�nesti, unguresti, asa ca a fost o problema destul de serioasa. Numai ca m-am adaptat si, mai cu o gluma, mai cu o poveste din Rom�nia, m-am descurcat. C�t priveste sistemul de predare si consolidare a cunostintelor, �n Germania, 40% din tematica lectiilor se refera la ceea ce ai �nvatat, av�nd caracter recapitulativ, iar 60% s�nt �ntrebari de transfer, adica de aplicare prin g�ndire a cunostintelor vechi la cele noi, ce apar �n discutie prin intuitie. Este si acum un sistem cu totul diferit de cel din Rom�nia acelor vremuri. Ma rog, acum nu mai stiu cum este cu �nvatam�ntul rom�nesc. S-o mai fi schimbat lucrurile“. Profesorul Zakel, cu admiratie pentru �nvatam�ntul rom�nesc, considera ca acesta este mult mai benefic pentru elev, fata de cel german, care este favorabil profesorului. Nu �nsa �n ce priveste norma, care aici este de 18 ore/saptam�na, pe c�nd acolo de 23 de ore, iar la obiectele sport, desen, muzica, 27 de ore. La fel si cu clasele care au 35 de elevi, fata de 25 �n Rom�nia. „Este adevarat ca esti platit mai bine. Eu, ca profesor, �nainte de a fi pensionat, aveam salariul de aproape 9.000 de marci. Un salariu bun, cu care am trait foarte bine. Numai ca, sistemul de impozitare este unul diferit. �ntr-un fel esti platit c�nd ai familie si altfel c�nd esti burlac sau vaduv, cum s�nt eu acum. Odata cu trecerea la euro, lefurile s-au diminuat, aproape �njumatatit, fapt ce nu s-a petrecut si cu preturile. C�t priveste acest subiect mult disputat �n Occident, legile din Germania nu ne-au permis noua, cetatenilor, sa facem referendum privind trecerea la euro. Guvernantii au decis si noi ne-am conformat. Dar chiar si asa, nivelul de viata este superior celui actual din Rom�nia. Aici preturile s�nt ca-n Vest, iar lefurile, sub orice critica. Ma �ntreb, cum se descurca rom�nii? Este jalnic ce se �nt�mpla!", a afirmat profesorul Zakel.

„Balada“ lui Porumbescu, ascultata la Ingolstadt

Fiindca a adus vorba despre integrarea �n UE, am dorit sa aflu care este parerea lui Martin Zakel despre evolutia Rom�niei �n aceasta structura. „Eu vad un viitor bun pentru Rom�nia. Occidentul a trecut prin asta dupa razboi. Acum a depasit faza de apogeu, devenind o societate de consum. Nici copiii occidentali nu mai s�nt niste luptatori. Luptatorii vin astazi din Est. L-am citit pe Cioran. El a prevazut acest lucru �n scrierile sale. «Viitorul Europei nu este Vestul, este Estul» spune Cioran. Si asa este. Se observa la tinerii din tarile estice o dorinta de a �nvinge, de a depasi momentele grele ale perioadei actuale. De aici decurge progresul. Apoi, rom�nii au o dorinta de cultura care nu se mai observa �n Vest. Si-atunci, cum sa n-am nostalgia tarii �n care m-am nascut si format ca om? �n Germania s�ntem multi sasi si rom�ni. Numai �n Ingolstadt s�nt 3.000 de sasi, la 120.000 de locuitori. Ne �nt�lnim, vorbim saseste si rom�neste, dar cu toate acestea, c�nd �nt�lnesc un rom�n �n trecere pe-acolo ma bucur nespus. �ntr-una din zile, am �nt�lnit pe strazile orasului �n care locuiesc, c�tiva muzicanti rom�ni. I-am �ntrebat daca stiu sa c�nte Balada lui Ciprian Porumbescu. O stiau, si asa am putut sa-mi beau cafeaua pe muzica lui Porumbescu. M-a uns la suflet. Cu numai 10 euro, m-am simtit pentru c�teva clipe �n Rom�nia“, a spus profesorul Zakel, cuprins de emotie. Asadar, despre poporul rom�n numai cuvinte de lauda. Si cum rom�nului �i sta bine sa faca si niscai politica, am �ncercat si un astfel de subiect. „Politica tot politica este si la noi, si-n Rom�nia. C�nd s-a reunificat Germania, s-au facut greseli mari, mai ales c�nd s-au schimbat banii fostilor RDG-isti. S-a facut, unu la unu. Cei «mici» n-au avut mult de schimbat, pe c�nd pentru cei «mari» a fost nevoie sa fie tipariti bani �n plus bani ce aveau sa ia calea bancilor elvetiene si sa �mbogateasca pe unii fara calitati deosebite. Apoi, privatizarea... Au fost distruse intreprinderi care functionau bine si v�ndute pe-o marca, iar dupa aceea, cumparate de smecherii din Vest. Ce mai! Ca si-n Rom�nia. Si nu-i de mirare, daca te g�ndesti ca, �ntotdeauna, revolutiile �si sacrifica copiii pentru interesul unora. Nici �n prezent �n Germania politica nu prea merge. Odata cu ultimele alegeri, c�nd cancelar a venit doamna Merkel, a disparut practic opozitia. Au ramas �n afara coalitiei de la guvernare numai partidele mici, care n-au putere. Nu stiu, �nsa, ce se va �nt�mpla la viitoarele alegeri“, a declarat profesorul german. Si discutiile au continuat. Aveam sa mai abordam subiecte precum poluarea, cu referire directa la „pescarusii“ din plastic de pe lacul Bicaz, problema traiului de pe la noi, dar si de prin Germania, aveam sa aflam ca pensia profesorului Zakel este de 2.600 de euro, mult superioara mediei de 700-1300 euro a altor categorii sociale, si multe altele. Profesorul Martin Zakel vine �n Rom�nia cam o data la doi ani, asa ca vom continua discutiile �n 2009, c�nd speram sa ne revedem. P�na atunci, auf wiedersehen, mein herr Zakel!

Articol afisat de 1840 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective