Viata la cort, pe Pietricica

• un barbat ďż˝n vďż˝rsta de 52 de ani, ramas fara casa, doarme de zile bune ďż˝ntr-un cort, pe Pietricica • sotia acestuia lucreaza de mai multi ani ďż˝n Italia, acolo unde si-a gasit un alt partener • barbatul sustine ca nu vrea sa deranjeze pe nimeni si de aceea a ales sa ocupe sase metri patrati, ďż˝n natura • desi i-ar fi placut sa ďż˝nvete carte, tatal sau s-a opus, spunďż˝ndu-i ca „nu-l face popa“ •

Niciodata nu se stie ce-i ofera viata omului. Constantin Resmuves, care are putin peste jumatate de secol, a fost om la casa lui p�na acum vreo sase ani, c�nd a primit o sentinta de evacuare din casa �n care a stat alaturi de sotia sa si �n care a crescut doi copii, acum �n v�rsta de 30 si, respectiv, 12 ani. E drept ca viata nu i-a fost niciodata usoara, dar p�na acum n-a mai ajuns sa doarma �ntr-un cort, printre buruieni �nalte de peste un metru. Spune ca s-a nascut pe strada Obor, �n Piatra Neamt, �n urma cu 52 de ani. Acolo l-au lasat parintii, care i-au dat casa mostenire, ei mut�ndu-se pe bulevardul 9 Mai. N-a fost cel mai cinstit om din lume, dovada faptul ca i-au facut cu ochiul bunurile altuia. �ntr-o zi, a furat un aparat de radio si a facut puscarie doi ani si opt luni. C�t el a stat dupa gratii, comunismul aflat �n floare i-a demolat casa parineasca. A umblat �n zadar pe drumuri dupa ce a fost eliberat. S-a �nsurat si s-a mutat �n casa pe care o avea aleasa lui. Acolo au stat peste doua decenii, cu bune si cu rele. Au crescut �mpreuna o fata, iar �n urma cu 12 ani li s-a nascut un baiat. Democratia a �nsemnat posibilitatea sotiei de a pleca �n Italia, pentru a c�stiga un ban. Din pacate pentru Costica, femeia lui si-a gasit un barbat care i-a placut mai mult dec�t cel pe care �l lasase �n tara. Au divortat si fiecare si-a dus destinul asa cum i-a fost harazit.

Trai prin tiharai de peste un metru

Constantin Resmuves sta de circa doua saptamďż˝ni pe coasta Pietricicai, ďż˝ntr-un cort facut din paturi si ridicate pe niste capriori. Ca sa nu treaca ploaia prin ele, omul a pus pe deasupra, atďż˝t cďż˝t a ajuns, niste nailoane. Ne facem loc prin tiharai, pe o carare ďż˝ngusta si mai mult pieptis decďż˝t ďż˝n panta, pentru a ajunge la cortul din buruieni. Niste cďż˝ini ne latra si ne gďż˝ndim daca e bine sa ďż˝naintam, ori iesim mai cďż˝stigati daca facem cale ďż˝ntoarsa. Fugarim animalele din cale, cu ajutorul unuia din conducatorii auto ai Monitorului, Nicu Cobuz, si ajungem lďż˝nga „locuinta“ lui Costantin Resmuvres. „Stapďż˝nul“ nu-i acasa, asa ca tragem cu coada ochiului cďż˝nd la interiorul cortului, cďż˝nd pe dianafara, cďż˝nd la sarlele care ďż˝si faceau auzita prezenta la cďż˝tiva metri de picioarele noastre. Lďż˝nga cort, doua ligheane, o galetusa de cinci litri ďż˝n care crestea rasad de ardei iuti, un scaun pe care era asezat un sul de hďż˝rtie igienica si cďż˝teva boarfe. Picura si ploaia uda tot ďż˝n cale. Dar asta n-ar fi prima data cďż˝nd se ďż˝ntďż˝mpla asa ceva cu agoniseala omului. La doi metri de ceea ce ar trebui sa se numeasca acoperis era un fotoliu, pe care proprietarul sandramalei ďż˝nchipuite se odihneste din cďż˝nd ďż˝n cďż˝nd, ďż˝n mijlocul naturii. Din cort, legat cu o ata roz de gďż˝t si priponit ca sa nu plece „de acasa“, tďż˝sneste un catelus catre picioarele noastre. Mai tďż˝rziu aveam sa aflam ca dupa mormanul de boarfe mai statea un animalut - un pekinez negru, un ghem de blana care fugea de colo pďż˝na colo, printre scai si buruieni. La cďż˝tiva metri distanta de cort, statea cu carcasa ďż˝n sus un televizor, scos din uz de ceva vreme. Dupa acest scurt inventar facut ďż˝n lipsa stapďż˝nului, aveam sa vedem cum din vale venea si „proprietarul“. O afectiune puternica a plamďż˝nilor ďż˝l fac sa urce greu si sa se opreasca la fiecare cďż˝tiva pasi. Asteptam sa ajunga la cort si ne spune foarte hotarďż˝t ca nu vrea sa vorbeasca despre drama lui de a trai ďż˝n salbaticie, pentru ca nu vrea mila nimanui. Ne trebuie ceva timp sa-i domolim hotarďż˝rea. Odata cu trecerea timpului, devine mai vorbaret, mai deschis fata de noi. „Acum sase ani a trebuit sa plec din casa pentru ca era a fostei neveste. Am stat pe unde am putut, pe la rude, pe la prieteni... ďż˝n ultimele luni am stat ďż˝ntr-o casa a unor oameni plecati ďż˝n Italia. Am avut grija de curte, am pus la punct gradina, am pus cartofi, am semanat unele, altele, dar au venit niste rude ale proprietarilor si m-au alungat. N-am avut alta posibilitate decďż˝t sa ma mut aici. Nu deranjez pe nimeni. Nu cer nimic. Nu vreau decďż˝t sa mor linistit“, a declarat Constantin Resmuves. ďż˝n timpul discutiilor, tiptil mai vine o catea lďż˝nga noi. Ne asigura ca nu musca si ca tot timpul cďż˝nd stapďż˝nul apare lďż˝nga cort, ea vine ďż˝n ďż˝ntďż˝mpinarea lui si ďż˝l apara la nevoie.

Mila de la neamurile de altadata

Cum stateam la vorba, printre picaturile de ploaie si adierea vďż˝ntului, apare si cumnatul lui mos Costica, un alt om cu care soarta nu a fost prea blďż˝nd. Nu intram ďż˝n amanunte, dar ďż˝i vedem mďż˝inile din care i-au ramas ďż˝ntregi doar degetele mari, restul fiind retezate mai de la vďż˝rf sau mai aproape de palma, pentru ca „a fost ďż˝ntr-o crďż˝sma, a parcat pe dreapta ďż˝ntr-o noapte de iarna si i-au degerat degetele, astfel ca nu iau mai putut fi salvate“. „Faceti ceva pentru omul asta, ca sa aiba o casa. Nu poate dormi aici toata viata. S-o apuca si el de un serviciu ca sa plateasca facturile, numai sa-i dea cineva o cheie ca sa aiba un acoperis. Noi sďż˝ntem cumnati. Sotia mea, care a murit si cu fosta lui sotie sďż˝nt surori. Chiar daca familiile noastre s-au destramat, noi am pastrat legatura. ďż˝i aduc aici, pe deal, o lingura de mďż˝ncare, o sticla cu apa, sa aiba cu ce trai. E greu asa“, a spus cumnatul lui mos Costica. Am aflat ca pentru a avea un ban ďż˝n buzunar, omul din cort mai face cďż˝te ceva care nu implica efort prea mult, pentru ca „bojogii nu-i permit sa ridice“. Se pricepe la zugraveli si, daca ar avea posibilitatea, ar putea ridica o casa de la temelie si pďż˝na la acoperis, ar zugravi-o si ar da-o la cheie. Mai stam la povesti si aflam ca fiul ďż˝l viziteaza pe tatal lui, ďż˝i aduce mďż˝ncare si stau la discutii. Apoi se ďż˝ntoarce la sora lui, ďż˝n grija careia a ramas. „Eu nu vreau sa semnez ca sa ďż˝l ia maica-sa la ea, ďż˝n Italia. Eu nu-mi vďż˝nd copilul“, zice omul care era destul de curat, date fiind conditiile ďż˝n care traieste. ďż˝si varsa oful pe etncii din „vale“, de pe Aleea Tiparului, care i-au devastat cortul si i-au furat ce au gasit mai de pret ďż˝n el. „Au avut case peste case pe care le-au vďż˝ndut si tot mai primesc locuinta sociala de la Primarie. Nu-i drept asa. N-am nimic cu tiganii, dar sďż˝nt atďż˝tea nedreptati... Fac cďż˝te sapte-opt copii si nu se tem ca n-au cu ce sa-i creasca, unde sa-i tina. Au tabarďż˝t pe mine si au stricat tot ce agonisisem eu si am putut cara aici. Mi-au furat ce aveam mai bun. Daca ďż˝i reclam la politie, nu ma crede nimeni. De aceea, vreau sa traiesc aici, sa n-aiba nimeni grija mea si nici eu a altora“, a mai spus mos Costica. Ne despartim de el, lasďż˝ndu-l sa-si faca loc printre boarfele din cort si cďż˝teva umerase pe care fusesera puse niste sacouri pe care omul de pe deal le purtase ďż˝n vremurile bune. Si totusi are ďż˝ncredere ďż˝n cineva, ďż˝n Dumnezeu. Ca sa-l vegheze, a agatat doua icoane de toalele care ďż˝i tin loc de acoperis. Poate daca tatal sau, mecanic auto, l-ar fi lasat sa ďż˝nvete carte, altul i-ar fi fost destinul. „ďż˝n fiecare dimineata ďż˝l ďż˝njur pe tata ca nu m-a lasat sa ďż˝nvat carte. Am terminat profesionala si ďż˝n timp ce lucram la forja, la Mecanica Ceahlau, am facut si liceul. La Asachi. Am vrut sa ďż˝nvat carte, dar tata s-a opus. A zis ca daca el a fost mecanic auto, asta sa ma faca si pe mine. M-a trimis la munca. Spunea: „Ce, vrei sa te faci popa?»“.
Ne facem din nou loc prin tiharaile din care ne asteptam sa sara la noi vreun c�ine si intram �n partea urbana. Adica pe l�nga blocul D2, de pe Aleea Tiparului, un loc de nedescris, �n care mizeria si mirosurile pestilentiale s�nt la ele acasa. De civilizatie nu poate fi vorba. Nici la blocul amintit, nici pe deal, �n cortul care adaposteste trei suflete - un barbat si doi catei.