Cu ciobanii, despre oierit si UE

• ciobanii Bicazului au sfintit o stďż˝na situata deasupra barajului • „Ne rugam ca bunul Dumnezeu sa sporeasca munca lor, dar si rodul acesteia. Am facut strigare la Ceruri sa fim ajutati cu ploaia cea binefacatoare pentru a creste iarba aducatoare de hrana animalelor si de rod bogat multimii de credinciosi“, a rostit parintele Gheorghe Mihalache • de la oieri am aflat ceva despre tainele meseriei, responsabilitatea lor si cum vad ei integrarea ďż˝n Uniunea Europeana •

Oierii, dar si o parte dintre crescatorii de oi din cartierele Bicazului, Ciungi si Capsa, au fost saptamďż˝na trecuta partasii unui eveniment religios deosebit. Ei au asistat cu smerenie la slujba de sfintire a stďż˝nii din Podiceni, situata undeva deasupra barajului, stďż˝na ce beneficiaza din aceasta primavara de o cladire noua, mult superioara din punctul de vedere al conditiilor create, celei ce a adapostit pe oierii Bicazului de-a lungul anilor. „Ne-am ridicat aici, pe un loc ďż˝nalt, ca sa binecuvďż˝ntam osteneala acestor oameni, si sa ne rugam ca bunul Dumnezeu sa sporeasca munca lor, dar si rodul acesteia. Am facut strigare la Ceruri sa fim ajutati cu ploaia cea binefacatoare pentru a creste iarba aducatoare de hrana animalelor si de rod bogat multimii de credinciosi. Ne rugam bunului Dumnezeu ca rugaciunea si osteneala noastra, ďż˝naltate de pe acest munte, sa fie bine primite si rasplatite cu darnicie, ďż˝ntru milostivire vesnica. Fie, ca an de an, sa ne amintim de acest eveniment religios si sa-l comemoram ca pe un moment de comuniune spirituala ďż˝ntru credinta si bunastarea tuturor“, au fost vorbele rostite cu evlavie de catre preotul Bicazului, parintele Gheorghe Mihalache, la ďż˝ncheierea slujbei de sfintire a stďż˝nii din Podicenii Bicazului. Apoi, atďż˝t noul salas al ciobanilor, cďż˝t si tarcul, ce adaposteste oile pe timpul de odihna al acestora, au fost stropite cu apa sfintita ďż˝ntru alungarea duhurilor rele. ďż˝n semn de respect, gazdele au cinstit, ďż˝n finalul ďż˝ntregului ceremonial, prezenta oaspetilor, cu „ofranda“ ďż˝ndeletnicirii lor, ďż˝ndemnďż˝ndu-i la masa, pentru a degusta din produsele proaspat preparate.

La st�na viata nu-i usoara

N-au lipsit casul, urda, brďż˝nza dulce, dar nici topitul mult rďż˝vnit de orice trecator prin batatura vreunei stďż˝ni. Stropul de vin adus cu darnicie crestineasca, dupa datina locului, de gospodarii ce au tinut sa fie martorii evenimentului din dealul Podicenilor, au slobozit baierile graiurilor, astfel ďż˝ncďż˝t pentru noi a fost numai bine sa aflam cďż˝te ceva din tainele unei ďż˝ndeletniciri, pe cďż˝t de stravechi, pe-atďż˝t de amenintata cu disparitia ďż˝n aceste vremi tulburi ale tranzitiei romďż˝nesti. Asa am aflat cum se face casul, cum se alege urda, care-i reteta pentru „slobozirea“ jintuitului, ce sďż˝nt acelea gatejele si cum apar ele, ce-nseamna jintita, ca sa nu mai spunem despre „tocmeala“ dintre ciobani si gospodari pentru varatul oilor, despre suitul oilor la stďż˝na, obligatiile unora si altora, astfel ďż˝ncďż˝t totul sa se ďż˝ncheie toamna cu bine. „La stďż˝na, sa stiti ca nu-i viata usoara, nu-i o joaca. Ne trezim pe la 3 dimineata, mulgem oile, iar pe la 5 se pleaca cu animalele la pascut. Daca doi sau trei ciobani ďż˝nsotesc turma, restul ramďż˝n sa faca brďż˝nza si sa se ocupe de treburile gospodaresti. La prďż˝nz, ati vazut si dumneavoastra ce si cum cu treaba la o stďż˝na. Se-ntorc oile, trebuie sa te ocupi de ele, sa le mulgi din nou, sa pui laptele la prins cu ajutorul cheagului pentru a iesi brďż˝nza, lasi oilor 2-3 ore de odihna si-apoi, pe la 3 dupa-amiaza, le pornesti din noi la pascut. O zi de munca pentru un cioban se sfďż˝rseste tďż˝rziu ďż˝n noapte, abia dupa ce si-a terminat toate treburile. Mai trebuie adaugat faptul ca noaptea raspunderea noastra creste, deoarece este musai sa asiguram paza oilor. Asa ďż˝ncďż˝t, minimum unul dintre ciobani doarme ďż˝n coliba situata ďż˝n preajma coseriului, indiferent daca priveste la stele, ori la nori negri sau vegheaza la linistea turmei, caci deh, avem o raspundere mare“, ne-a povestit Constantin Iftimie, baciul sef al stďż˝nii din Podicenii Bicazului.

„N-ajungem noi sa crestem oile dupa cum ne-o cer mai marii Europei“

Si cum oierii lui 2007 sďż˝nt preocupati de mult trďż˝mbitatele si vehiculatele norme europene, am ďż˝ncercat sa aflam cďż˝te ceva despre framďż˝ntarile lor pe aceasta tema, cu atďż˝t mai mult cu cďż˝t noua lor locatie aducea a niscai gazda de conditii ceva mai moderne ďż˝n comparatie cu ce mostenisera de la cei mai ďż˝n vďż˝rsta, caci trebuie spus ca o data cu noul „sediu“ pastoral s-a schimbat si administratia stďż˝nii bicajene. Adicatelea, locul lui nea Geana, gospodar de frunte al Bicazului, a fost luat cu „acte-n regula“, ďż˝ntelegďż˝ndu-se prin aceasta, ďż˝n urma sufragiului oierilor din Capsa si Ciungi, de catre fiul acestuia, Romeo Geana, ce se anunta un om destoinic, macar pe masura tatal sau. „Este greu deocamdata sa vorbim despre acest subiect, desi nu este lipsit de importanta. Din nefericire, se cunoaste foarte putin despre ce vor impune normele europene, mai mult doar la nivel de zvonuri contradictorii. De asta si crescatorii de animale sďż˝nt bulversati si contrariati. Cďż˝t priveste daca vom fi ďż˝n stare sa aspiram la fondurile europene, nu prea sďż˝nt optimist, si asta pe motiv de coparticipare la finantarea de proiecte. De unde bani?“, a spus seful comitetului de stďż˝na, Romeo Geana. Si daca acesta a lasat sa se ďż˝nteleaga ca exista, totusi, o poarta deschisa viitorului european ďż˝n zona pastoritului romďż˝nesc, nu acelasi lucru s-a desprins ďż˝n urma discutiilor cu ciobanii. „N-ajungem noi sa crestem oile dupa cum ne-o cer mai marii Europei. Pai, ce avem curent pentru mulgatori aici ďż˝n vďż˝rf de munte? Si-apoi, cica sa tinem laptele ďż˝n budane de inox. Ei nu stiu ca budaca noastra de lemn este mult mai sanatoasa si mai buna la conditiile meteorologice de pe la noi. M-ati ďż˝ntrebat daca vom ajunge ďż˝n Europa sa vedem si noi cum fac ei brďż˝nza. Pai, noi n-avem timp sa dam pe-acasa. D-apoi sa batem drumurile Europei“, a declarat hďż˝tru din fire baciul stďż˝nii, Constantin Iftimie. Cďż˝t ďż˝n gluma, cďż˝t ďż˝n serios se vede treaba ca ciobanilor nu le prea arde de normele europene. Ei nu renunta cu usurinta la traditiile cu care s-au deprins a trai. Ca asa este a demonstrat-o cu prisosinta ceremonia sfintirii stďż˝nii lor. Viitorul este singurul care va decide ce si cum cu alinierea pastoritului mioritic romďż˝nesc, ďż˝n contextul nostru de comunitate europeana.